Știrile zilei – 26 octombrie 2018

Mulțumesc că ai citit acest articol.
Dacă vrei să susții acest blog, cumpără un abonament de 3$

20 comentarii

  1. Bai…Angelina…bai…
    Mai nene ai pus niste fete azi de-mi vine sa le iau acas sa le prezint nevesti-mii…mai ales Angelina…

    60
  2. De pe ZF sunt niște chestiuni pe care nu le înțeleg sau nu se spune totul până la capăt. Poate unii dintre voi, mai cunoscători, știți să explicați și să deslușiți.

    —”De la aderarea României la UE, în 2007, datoria publică a României a crescut cu 254 de miliarde de lei (54 de miliarde de euro, la cursul de azi). Cât din aceşti bani au mers în dezvoltare?”

    Când vorbim de dezvoltare, despre ce vorbim în termen practic și utilitar? Despre producție și manufactură sau infrastructură?
    Eu din câte țin minte, noi nu mai putem (sau nu ni se mai dă voie) să ne facem firme de stat și nici să facem cum au făcut rușii când o mână de oameni ai străzii cu legături în lumea criminalității organizate li s-au dat niște firme ale statului pe câțiva bănuți.

    La nivel individual, nici atât nu se poate pune problema. Mergeți voi la o agenție statală sau BNR (chiar dacă nu merge așa, să zicem de rostul discuției) și le spui că vrei să întemeiezi o firmă de extracție a petrolului și gazelor. Poți asta sau o să-ți râdă ăia în față?

    Iar pe construcții de infrastructură și alte firme, toate contractele sau activitățile sunt, în general, pe contracte exterioare. De aceea am întrebat despre ce dezvoltare vorbim, dacă nu se poate și nu se vrea?

    —”Da, Germania are o datorie publică de 1.900 de miliarde de euro, la un PIB de 3.200 de miliarde de euro. România are o datorie publică de 65 de miliarde de euro, la un PIB de sub 200 de miliarde de euro. Dar Germania are peste 45 de milioane de angajaţi, iar România sub cinci milioane. Datoria publică pe angajat, în Germania, este, prin urmare, de 42.000 de euro, iar în România de 13.000 de euro. Dar salariile în Germania sunt de cinci ori mai mari ca în România. Înmulţiţi 13.000 cu cinci şi veţi vedea că povara datoriei publice pe angajat, raportată la venituri, este, în România, cu 50% mai mare decât în Germania, la o datorie publică la jumătate. Odată şi odată, datoria trebuie plătită. Şi ea trebuie plătită din taxe şi impozite – pentru acest motiv am împărţit datoria pe angajat. La noi, plătesc taxe cinci milioane de oameni pentru că 3-4 milioane plătesc taxe altora, inclusiv Germaniei.”

    Datoriile pot fi plătite din alte împrumuturi, nu? Adică faci alte datorii să-ți plătești datoriile care au termen de expirare pe caz de bilet la ordin sau cambie. Ba, în anumite cazuri, nu se merită să plătești (ca stat) datoriile fiindcă rata dobânzii e mică sau prea mică și inflația tot așa.

    De ce se compară problemele financiare personale și suprapuse peste cele de stat? Că nu e același lucru, e o bazaconie să compari mere cu pere, chiar dacă ambele sunt fructe.

    —”Dar noi, nu! Să ne îndatorăm cât Germania! Greşeala pe care o facem este că ne raportăm la PIB, nu la venituri. Germania strânge din taxe echivalentul a 40-45% din PIB, iar România echivalentul a 30% din PIB. Diferenţa o acoperim din împrumuturi. Dacă Germania cheltuieşte 1% din PIB pentru autostrăzi, acest lucru înseamnă 32 de miliarde de euro. Dacă România cheltuieşte 5% din PIB pe infrastructură, acest lucru înseamnă 10 miliarde de euro. Dacă vrem să ne îndatorăm ca Germania, trebuie să avem venituri, pe angajat, ca în Germania.”

    Aici se invește o altă problemă care are legătură cu ce s-a mai discutat înaine: imobile.
    Dezvoltatorii de imobile și locatorii, dacă văd că se deschid business-uri, măresc chiria și prețurile. Dacă se zvonește că la Cluj sau că la București sunt locuri de muncă, prețurile imobilelor și chiriilor cresc automat, că doar vânzătorii și locatorii nu vor să fie fraieri să ofere la prețuri mici, nu-i așa?
    De aici, se mănâncă mult din salariul oamenilor, chiar dacă ei se dau mari la cei din provincie că au salariu peste medie.

    Într-un alt caz, ai privați ca mall-urile care au introdus parcarea contra-cost. Auzi lamentări de la oameni că ”și-au făcut plinul”. O similitudine sunt magazinele care stau în autogări pe o chirie impusă de autoritățile orașului sau de patronul autogării. La fel și cu piețele, unde vânzătorii plătesc o chirie la primărie sau patronul incintei unde au voie să-și vândă produsele și legumele, fructele.

    În alte cazuri, cu alte clădiri având rost comercial, ai firme care plătesc o chirie altei firme/grup care a construit acea clădire, cum e AFI Brașov sau clădirile de birouri.

    ÎN CONCLUZIE pe fragmentul acesta, oricum ai pune-o, la un moment dat nu poți să ignori chiriile și prețurile imobilelor, când vorbești de PIB și venituri, fie că sunt deținute și impuse de stat sau de firme & grupuri private.

    Revenim iarăși la întrebare de început, despre ce vorbim în termen practic și utilitar când zicem ”dezvoltare”? Chiar nu pricep!

    —”Tăriceanu nu a vrut banii UE, era prea complicat să-i ia. Dar cerea ca Uniunea să permită României să se împrumute mai mult, ca să ajungem din urmă vestul. România s-a îndatorat de atunci cu 254 de miliarde de lei. Câţi bani au mers în dezvoltate? Ce aţi făcut cu 254 de miliarde de lei?”

    Țineți minte cazul grecilor când i-a lovit criza? Au vrut să mențină un aeroport și un port maritim de-al lor sub patronaj grecesc, folosind banii ai veniți din UE, dar o agenție europeană le-a atras atenția că nu, nu e voie, fiindcă e concurență și avantaj neloial față de alte firme și companii europene, în special cele germane, franceze și olandeze.

    La fel, despre ce dezvoltare să vorbim dacă contractele sunt tot de ordin exterior și nu dezvoltare practică și utilitară de interior? Recitiți exemplul menționat cu să te duci la o bancă sau o agenție a statului și să le spui că vrei să întemeiezi o firmă de extracție a petrolului și gazelor, să vezi cum râd de tine.
    Tăriceanu e practic posterboy-ul contractelor de exterior. Că altfel, nu se vrea…


    Comentariu apreciat.210
    • Cine crezi ca citeste comentariul asta?


      Comentariu apreciat.650
    • Daa, cum ne vor guvernantii binele si doresc dezvoltarea tarii, dar ii tin de mana strainii aia rai. Nu zici si ca un Roexit ar fi o idee buna? Noaptea mintii …


      Comentariu apreciat.210
    • N-am scris comentariul să-l citești tu, Dan, dacă nu vrei.

      90
    • Killroy, nu chiar, m-am referit și la românii de rând. Dacă am scris și n-ai priceput, o fi din vina mea, dar când am scris privați, automat m-am referit și la Ioneii de rând (average joes).

      50
    • Ce roexit, daca nu eram în UE erau prea scumpe împrumuturile și nu ne puteam împrumuta nici atât. Oricum, vine 23 miliarde pe an, adica nici 10% din totalul cheltuielilor bugetare anuale. Înțeleg că 254mld e suma cu care a crescut datoria publică în perioada asta. Cum deficitul anual bugetar a fost de 15-20mld, cu creșterea asta au acoperit deficitul. Iar banii i-au cheltuit probabil pe tot felul de creșteri salariale și altele de genul.
      Trebuiau să atragă in draci fonduri europene, alea se dădeau pe caritabil, cum voia Tăriceanu. Nu te poți plânge că nu te lasă aia sa te împrumuți când de fapt te lasă, dar creditorii ți-ar cere o dobândă pe care nu ți-o permiți, din cauza riscului mare de a nu-si primi banii înapoi. Că sunt și creditorii instituții financiare private care trebuie să trăiască , nu maica tereza. Iar banii din care te împrumuta sunt la origine banii deponenților și ai acționarilor.

      50
    • Pentru o clipa am vrut sa ma iau de comentariul tau, dupa aia mi-am amintit ca eu le scriu in medie de 5 ori mai lungi.

      20
    • @ fane, îmi dai voie să-ți spun că aberezi?

      „Datoriile pot fi plătite din alte împrumuturi”
      nu, nu pot fi plătite, pentru că asta e rețeta dezastrului pe termen mediu și lung și a lipsei de dezvoltare. te împrumuți ca să faci ceva productiv, care să-ți aducă bani, sau ceva care să îmbunătățească calitatea vieții, nu ca să îi cheltui pe nimicuri și apoi să faci alte împrumuturi, tot mai mari, ca să plătești vechile datorii și să mai ai ce consuma. la un moment dat ajungi ca grecia, că tot ai pomenit de ea (apropo, și japonia, și irlanda au datorii raportate la pib mult mai mari ca grecia. ia zi, sherlock, de ce ele nu s-au prăbușit?)

      „De ce se compară problemele financiare personale și suprapuse peste cele de stat? Că nu e același lucru…”
      de fapt, e fix același lucru. bineînțeles, un stat are putere și mecanisme în plus pentru negocieri, plus tiparnițe de bani, dar, în final, dacă nu plătești, tot acolo ajungi.

      120
    • NOU
      #13

      Nu stiu de unde fixatia pe firma de extractie a petrolului si gazelor. Si ca nu ai voie sa o faci – poti sa o faci, cine te tine? Dar fara 1 miliard de dolari in conturi am mari dubii ca te baga cineva in seama. Sau vrei sa puna altcineva banii astia pentru tine?
      Revenind la ce ti-a atras atentia – problema nu e datoria, ci la cine e datoria. Serios! Una e ca datoria sa fie catre cetateni/banci locale si alta e catre FMI sau banci din alte tari. MARE DE TOT diferenta. Ca sa o intelegi, trebuie sa vezi diferenta dintre cum arata Germania si cum arata Romania.

      90
    • Mulțumesc celor care au comentat până acum. Poate mai comentează și alții, să înțelegem (în special eu) care sunt problemele.

      ¬m

      Știu că ”Roexit” e o meteahnă aruncată de sereistul ăla care umblă pe la antene și reteve.
      Din câte am priceput, aproape un sfert din datoria publică este de pe urma quantative easing-ului pe timpul crizei anterioare. A dat UE statelor membre bani, exclusiv, să le-o dea mai departe băncilor comerciale care activează pe teritoriu, iar datoria privată de pe urma QE-ului a fost transpusă pe chitanța datoriei publice. Așa au procedat toate staele membre.

      ¬Cristi

      Trebuia, e bine să deslușim chestiile ăstea. De exemplu, l-am prins pe specialistul ZF cum compară fiscalitatea personală cu cea statală. E complet aiurea.

      ¬berenger

      Vrei să explici ce înseamnă acel ”ceva productiv”? Eu am scris în tot comentariul anterior și repetat că nu se poate (sau că nu mai avem voie) să avem firme de stat și nici să împuternicim oameni de rând să întemeieze firme de mărimi mijlocii, mijlocii-mari și mari (corporații, conglomerate), private sub patronaj românesc.

      Japonia o duce rău fiscal, din câte am priceput. Majoritatea datoriilor lor este interioară (adică s-au împrumutat ei între ei) dar îi doboară stagnarea și prețurile & salariile. De Irlanda nu mai spun că nu e altceva decât o agenție de asigurări care se maschează drept țară. Dacă vrei pot să dezvolt pe partea Japoniei un pic mai mult dar nu despre ei am scris comentariul.

      Nu, nu e același lucru.

      ¬Dan Surpateanu

      Firma de extracție a petrolului și gazelor e exemplară și simbolică, fiindcă abia s-a decis în legătură cu redevențele privind gazele din Marea Neagră și privații din exterior. Puteam spune de industria auto, firme petrochimice, farmaceutice, agronomice și altele și tot aceeași nuanță ar fi fost.
      Fixația ca exemplu pe firmă de extracție a petrolului și gazelor e doar simbolică să dau nutreț pentru discuție și argumentare, dar valabilă, pentru situația noastră.

      Asta e problema, nu? Faptul că un Ionel de rând din România nu poate fi următorul ”Rockefeller al României” sau ”Ford al Romțniei” sau ”Carnegie al României” și așa mai departe pe motiv că nu are miliardul ăla de care zici. Nu doar unul singur per industria respectivă, zic proporțional simplist. De aceea nu înțeleg despre ce dezvoltare se tot scuipă ăștia la mesaje și slogane electorale – despre ce dezvoltare vorbim, dacă toate sunt de contract exterior, dacă firme de stat nu mai avem și nici Ioneii de rând nu pot să-și facă firme mijlocii și mari care să facă o diferență pe bune ca dezvoltare.
      Altfel suntem mai ridicoli decât Divina Comedie de Dante.

      Sectorul bancar din România e dominat de bănci din alte țări iar nici statul nu cred că poate face ceva.

      Quo vadis?

      20
    • @Berenger
      Am vazut ca ai mentionat tiparnitele de bani. Hai sa vedem cine detine in Europa tiparnite de bani si cat se castiga din senioraj..bani despre care practic nimeni nu vorbeste si nu stie unde se duc..

      20
    • O singura mentiune am sa-ti fac legata de Grecia: Ai spus ca au vrut sa pastreze 2 lucruri.. Pe banii cui? Aha.. exact;
      Pai nu prea merge sa si minti punand si alte tari in pericol cu minciuna ta (au intrat in zona Euro fiindca au mintit), sa si ignori orice semn si sfat si apoi sa vrei pe alti bani a acelorasi tari carora nu le poti plati datoriile sa faci chestii in defavoarea tarilor respective.. N-are nici o logica..

      10
  3. Țuțuianu se plânge de taxa de sticlă la A3 de parcă ar fi ceva nou. 15k costă o porcăială de 5-10 minute, nu în prime time, asa mai după masă. Le dai numele “victimei”, scriptul și banii cash, iar lătraii se execută fără să clipească. Dacă plusezi, porcăiala e mai lungă, după ora 20, masa mai bogată, etc. Poate îl aduc și pe Chireac dacă plicul e suficient de gros. Auzit de la o “victimă”…


    Comentariu apreciat.320
  4. cook nu a zis asta acum, ci acum cativa ani cand a recunoscut ca e gay.
    pt 40 de milioane de euro era revolta, pe sute de miliarde este ‘mai baieti, mai’

    90
  5. Imi place cum ai pus pozele: sex, sex, sex, biserica, sex. Ca o Duminica normala in Vaslui.

    190
  6. Faptul ca m-am nascut alb a fost ca o binecuvântare pentru mine.

Adaugă un comentariu

Câmpurile marcate cu * sunt obligatorii! Adresa de email nu va fi publicată.

1. Linkurile utile în context sunt binevenite.
2. Comentariile asumate fac bine la blăniță.
3. Șterg comentariile care îmi strică buna dispoziție.

Susținere

Susține acest blog cumpărând de pe eMAG prin acest link sau de la PCGarage prin acest link.