Despre împachetare în Social Media (2019)

De câțiva ani, am observat un trend periculos și iresponsabil în social media: cumva, se evită discuția despre cât de greu e să produci conținut și se virează spre importanța împachetării. Nu știu dacă asta e din cauză că oamenii care produc ceva n-au timp de discuții sau dacă s-au înmulțit numărul intermediarilor care încearcă să convingă pe toată lumea, inclusiv pe ei, că împachetatul și intermedierea sunt foarte importante.

Conținutul îl lăsăm un pic la o parte, că se produce ușor, ziseră oamenii care nu produc conținut…

OK, hai să vorbim de împachetare, că și împachetarea e mișto, și mie îmi place să scriu pe tema asta (îmbin conținutul cu împachetarea). Și hai să vorbim cu exemple, pentru că nimeni nu face asta, că nu se face să te strici lumea. De unde găsim exemple? Păi, îi luăm pe ăștia de la discuția despre împachetare:

  1. site-ul afacerii lui Grozea are 16Mb și se încarcă tot din prima. 44 js-uri și 16 css-uri.
  2. site-ul afacerii lui Negrea are 17 js-uri și 18 css-uri, toate necesare pentru a avea un corp de text scris cu 3-4 tipuri de fonturi.
  3. o isteață de pe acolo are 2 pluginuri de cache pe blog, în condițiile în care nu cred că are mai mult de 10 unici pe zi.
  4. altă specialistă în împachetări are o temă care era nouă în 2011, pentru că nu ai timp să te ocupi de prezenta ta online și textul oricum se citește indiferent cât de mic este și cât de oribil e designul.
  5. minim 50% dintre ăia care comentează acolo au blogul praf și minim 90% nu au făcut nenorocitele alea de optimizări pentru google (să se vadă bine și corect în căutări) și facebook (să se vadă bine când dă cineva share).
  6. minim unul de acolo cerea servicii de 50€/an pe barter de la un client de-al meu.
  7. minim doi au auzit de mine prin piață de la clienți și i-au sfătuit că cer prea mult pentru ce fac (în condițiile în care am prețuri la jumate față de ce e pe afară și sunt printre puținii care oferă așa ceva în România ca freelancer).
  8. certificatele SSL sunt în continuare un mister.

Așadar, nu pot să achiesez la ideea că împachetarea e importantă, mai ales venind de la împachetatori. Dacă era, o aplicau pe ei înainte să o vândă altora. Destul de logic. Da, știu, toți vor ca industria să meargă înainte și impostorii să fie demascați, dar când idiotul de mine face asta nu e bine, că nu am șapcă, iar ce am făcut în rândurile de mai sus e un atac mișelesc la niște oameni nevinovați. Incompetenți, dar nevinovați. Nu, nu sunt un atac, sunt un îndemn la a pune în practică ceea ce încearcă să vândă altora.

Și încă ceva: nu mă plâng și nu mă laud, dar împachetarea e de 100 de ori mai ușoară decât crearea de conținut. Chiar și astea 3 paragrafe pe care le scriu eu pe blog sunt mai greu de conceput decât o strategie de conținut, o optimizare SEO sau analiză de usability.

Am văzut că a fost recent o conferință numită “Content Creators”, unde 2/3 din vorbitori erau împachetatori. Mă râcâie faze din astea.

mirat

Mulțumesc că ai citit acest articol.
Dacă vrei să susții acest blog, cumpără un abonament de 3$

20 comentarii

  1. nu stiu cu ce se mananca meseria asta a ta dar pare interesanta: gagici, piscoturi, distractie, prieteni noi…m-as baga


    Comentariu apreciat.423
  2. NOU
    #7

    Drumul mătăsii n-ar fi existat fără mătase.

    101
    • Problema este ca producatorii de matase castigau tot putin. Aia care o aduceau in Europa castigau cel mai mult. Asa cum se intampla si in agricultura acum. In Romania sau in alte parti. Poate de aceea nu se inghesuie nimeni la producerea de continut. Toti vor sa fie negustori, nu producatori.

      110
    • Dacă produci o materie primă aceea materie trebuie prelucrată, depozitată, ambalată, investit în marketing și vânzări. Cei din agricultură se plâng că depozitele sunt scumpe și preferă să vândă din câmp. Dacă ai vită de vie, după ce culegii strugurii ai să îi vinzi ieftini, dacă îi prelucrezi și faci vin, îl ambalezi frumos, bagi ceva bani în marketing și vânzări ai șanse să faci mai mulți bani sau nu, așa că producătorii merg la sigur, nu vor să riște, iar cei care riscă au șanse la câștiguri mai mari.

      21
  3. Cel mai prost produs împachetat în ultima perioadă este Facebook.
    Abonat la niște pagini mișto, cu până-n 200 de prieteni, contu de Facebook era pentru prieteni, chestii personale și 5 pagini interesante de citit.
    Păi de la o vreme, nu mai primeam nimic nici de la prieteni, nici de la paginile interesante.
    Numai reclame sponsorizate, numai add-uri, numai chestii.
    Căutam date despre mizerii MLM, primeam reclame la diferite aparate, căutam niște afecțiuni am primit reclame la studio de videoceat, am descărcat ca orice român vero niște subtitrări pentru un serial, am primit reclamă pe facebook la Regie Live.

    În momentul ăla, am închis contul.
    Sayonara bitches și degetu mijlociu sus lu Țucalemberg.
    Buci văd pe Instagram.

    128
  4. ce descrii tu se cam aplica la orice domenu din romanica …pe principiul : “unu’ cu sapa, 10 cu mapa” …dar aia cu mapa sunt cei mai tupeisti,vocali… “stii tu ce chestii importante fac eu si am in mapa mea ? fara mine nu ar merge ceva” ….

    83
  5. Vali, de ce nu scrii un Decalog pentru cei care lucrează în Online ? Nu iți ia mai mult de 15 minute. O serie de chestii tehnice minime, să înțeleagă și cel care a terminat Finanțe Bănci, Jurnalistică sau Româno-Americană. Doar așa ajuți online-ul din România și crești calitatea contentului.

    Altfel, Câinii latră și ursul trece.

    37
  6. suntem plini de experti fara experienta. exact ca profesorii de la facultatile de management care nu au condus nicio afacere in viata lor.

    20
  7. Bun, și ce ar trebui sa facă? Adică depinde și de produs, când vine vorba de 14 februarie cam asta e, adică produsele de înfrumusețare și cadourile specifice acesteui eveniment nu necesită prea mult pe partea de copy, nu e ceva tehnic sau ceva ce presupune un copy mai elaborat, și până la urmă primești ce plătești. Google acum caută, cand face Crowling după întrebări cu răspunsuri, e normal sa se folosească astfel de strategii in genul exemplului tău. Si pana la urma ce bugete au barurile, restaurantele, cafenelele și genu asta de afaceri? cam asta își permit, în final trebuie sa monitorizeze și sa vadă dacă au vreun efect.

    01

Adaugă un comentariu

Câmpurile marcate cu * sunt obligatorii! Adresa de email nu va fi publicată.

1. Linkurile utile în context sunt binevenite.
2. Comentariile asumate fac bine la blăniță.
3. Șterg comentariile care îmi strică buna dispoziție.

Susținere

Susține acest blog cumpărând de pe eMAG prin acest link sau de la PCGarage prin acest link.