Cum se sacrifică părinții

Clasa a treia. Fetița vine acasă și spune că ea e singura care n-are telefon. Mami îi dă telefonul ei, ceva Nokia. A doua zi, fetița vine plângând, ca au făcut colegii mișto de ea că are telefon fără touchscreen. Ce a făcut mami? Păi, un efort să îi ia fetiței un telefon cu touchscreen de 1.500 lei.

Clasa a cincea. Băiatul are un iphone mai vechi, dar care încă merge. Nu știe nimeni că e 5 sau 5S. Îl scapă pe jos, ecranul se face praf. 800 lei înlocuirea. Trec niște luni, îl mai scapă o dată, de data asta definitiv. Mami și tati se sacrifică și dau 2.000 lei pe unul nou.

Sacrificii.

 

smartphone

Mulțumesc că ai citit acest articol.
Dacă vrei să susții acest blog, cumpără un abonament de 3$

74 comentarii

  1. Adica prosti. Parintii.
    “A doua zi, fetița vine plângând, ca au făcut colegii mișto de ea că are telefon fără touchscreen.” – Da puiule, noi suntem saraci. Probleme? Te duc maine la casa de copii daca sunt probleme. E legal sa te las in grija statuluI. Acum treci la invatat, sa nu ajungi ca mine, sa ajungi sa ai bani de cacaturi.

    11
    • So, ii ameninti ca ii duci la casa de copii? Inseamna ca esti putin dus.

      00
    • Da tati, sunt probleme. Nu te-am pus eu să te fuți. Săracii in general știu doar să toarne copii ca proștii.

      21
    • NOU
      #4

      Cand o sa fi batran te va duce la azil.

      11
    • Da. Foarte inteligent. Așa e ca nu ai plozi? Plus ca la 7 ani va înțelege ca o duci la casa de copii. Pt ca e matura. Ei se maturizează mai repede în zilele noastre.
      Nu susțin ideea de a lua iphone subtil de 15 mil. Dar nici cretinisme

      00
    • Vad ca lumea s-a inflamat vizavi de casa de copii. Eu cred ca e umor negru si atat.

      00
    • Si uite-asa raman copiii cu traume care zac mocnind si pot sa-si faca efectele si dupa 30 de ani…

      01
    • Mai tare decat aberatia in sine de a-ti ameninta copilul cu dusul la casa de copii, mi se pare rating-ul comentariului.
      Sunt de aproape 3 ori mai multi cei care cred ca-i ok atitudinea aia, decat cei care o dezaproba.

      00
    • Nu se mai poarta aia cu “te dau la tigani”?
      La asa parinti, asa copii.

      00
    • bravo mah, exact asa ii zic si eu lu al meu, nu-ti convine – casa de copii te mananca, oricum tu ma duci la azil peste niste ani si vinzi tot ce am . Macar sa tinem scorul strans de pe acum. Si macar de as fi io de vina, da parintii aialaltii sunt cretini ca le cumpara copiilor chestii de la 1000 lei in sus . Niste fitosi.

      00
    • Jur ca am trait asta pe pielea mea :))
      Nu mai stiu exact despre ce sau de la ce ne certam, dar discutia a mers asa:
      Maica-mea: “te duc la casa de copii !!”
      Eu din scurt:”si eu la azil !”
      Dupa s-a asternut linistea si ne-am vazut fiecare de treaba. Aschia nu sare departe de trunchi:))

      PS Copiii care primesc toate mofturile de la parinti nu vor intelege pana la sfarsitul vietii lor cum merge lumea. Eu am inceput sa evit prietenii care au fost intretinuti toata viata lor ca m-am saturat sa-ti aud cum se plang de job-uri, de sefi, de conditii, de cat de saraca e tara…sugeti p la, cand voi mergeati in fiecare zi la cafenele si prin cluburi altii trageau din greu..acum nu va mai puteti adapta..sa va fie de bine.

      00
    • Bai Tudore, m’ai uns pe suflet; imi place cum gandesti, si tine’o tot asa :)
      Si eu am dat vot pozitiv lui Zece Mii; pt ca poate e si o urma de umor acolo, dar e mai mult adevar decat sunt unii parinti pregatiti sa accepte; ca si cretinii aia care le iau odraslelor de 18 ani masini de sute cai putere, si apoi mor ca idiotii; pai cine o fi de vina?
      Asta e parerea unui tip de 37 ani, care munceste de la 20 de ani pt tot ceea ce are; fara mama de la 5 ani; in rest, sa fiti sanatosi, si puneti mana pe munca, trantorilor; aia multi care sunt in tara asta; pt ca nu va veni nici dreaqu sa ne dea noua “miere”, si doar prin munca ne vom “ridica”; altfel, p’la si caciula :)

      00
  2. N-ai copii, este?

    00
  3. Fiu-meu, in clasa a treia la scoala, cu Nokia 208 .
    “Ba sarantocule, ai cel mai prost telefon!”
    “Zau ? hai facem schimb: tu-mi dai iPhone-ul si eu iti dau Nokia. Dupa aia dam cu ele de pamant si vedem care plange mai tare”

    00
  4. cum fiică-mea de 4 ani și 8 luni are pretenții pe care eu nu le aveam la 16 ani (în aspecte vestimentare, în primul rând – dar na, ea e fată), presimt probleme pe viitor, în condițiile în care conformarea socială ține loc de logică, bun simț și self respect. și nu, nu merge cu amenințarea cu casa de copii. dar merge cu altceva: cu educația preventivă: când copilul vine plângând că nu are prostia x. e deja prea târziu. asta pentru că părinții nu l-au învățat că dacă nu are prostia x chiar este buricul pământului, într-o lume ce nivelează totul. azi chiar e simplu să-i inoculezi odorului că e excepțional, și e simplu, la câtă mediocritate există.
    și încă ceva: părinții care se plâng de asemenea probleme sunt ipocriți. lucruri din astea nu se întâmplă în grupuri unde se așteaptă cu nerăbdare cornul și laptele, de foame, la propriu. asta se întâmplă în locuri unde părinții își permit multe pentru copii lor, dar au uitat să le arate că este un lung al nasului. ceea ce e grav e că părinții care gândesc: „totul pentru prințul/ prințesa mea” vor fi, peste 30 de ani, niște abandonați într-o societate indiferentă.

    00
    • astea sunt fleacuri, mon cher… tu, ca tata de fata, trebuie sa lucrezi din timp si serios, ca sa ti se muleaze pe creier axioma:

      nu exista masina nezgariata si nici femeie nefututa

      hai sa sara frigidele si lezbienele cu minusurile !!!

      00
    • Cred ca era: “nu exista masina nevanduta si femeie ne****ta”

      00
  5. Exista telefoane cu android incepand cu 200-250 lei… copilul nu trebuie neaparat sa aiba telefon de 2000 de lei.

    00
    • Sau copilul nu trebuie neaparat sa aiba telefon.

      00
    • Bibicu, ce faci cand termina mai repede orele si n-are cum sa te anunte s-o / sa-l iei (nu sunt telefoane publice la scoala) ?
      Sau poate i-e rau, sau poate vrea pur si simplu sa-ti spuna ca te iubeste …

      Telefonul se poate bloca spre 2, 3, hai 5 numere importante si n-ai grija ca te usca de bani.

      00
    • Pai bine Gupi, noi ce faceam cand eram copii si nu aveam telefoane? Am supravietuit noi fara, pot sa supravietuiasca si copii nostri fara.
      Telefonul pentru copii e un lux, nu o necesitate.

      00
    • bah, oare voi nu intelegeti ca telefoanele nu sunt pentru comunicare?! pai un joc nu bagam si noi, acolo-sea?

      00
    • @Gupi: te suna de pe iPhone-ul colegului, ca sigur sunt destui cu telefon pe raza de 3m

      00
    • Uite….deja ai cativa care nu sunt de acord cu tine :))
      Daca la 8 ani ii cumperi o “carcasa” de 2000 de lei ….sa vedem ce vor face cand va cere odrasla pe la 16-17 ani telefon de 2000 de euro :)))

      00
  6. Prostia este cea mai scumpa ocupatie.

    00
  7. lasa ca si alti parinti faceau sacrificii, fie ca erau bani de meditatii (mate,fizica,chimie) fie ca luau blugi sau casetofon la copii.

    iti inchipui ce bani facea baselu si restul de vaporeni cand vindeau blugul cu 1500 lei perechea?

    00
    • Du-te mai ca mama nu ne lua noua blugi, isi lua pentru ea. Prin 80 si ceva, sacrificiul unui parinte pentru copilul lui era o pulpa de porc printre tacamurile de pui zilnice, dupa vreo 5 ore de stat la coada la alimentara. Eventual o portocala sau o ciocolata mica (si aia impartita in doua ca “tre’ sa ai si maine”)
      Parintii erau mai realisti pe vremea aceea. Cocolositul si suflatul in fund toata ziua nu se numarau printre prioritatile lor.

      00
  8. ce telefon, ce sacrificii?…

    imi amintesc de un amic prin ’94-’95 care mergea agitat de colo-colo prin balcon, tinand la ureche o telecomanda de tv si strigand agitat: “vinde tot, auzi?! da sigur, ne vedem maine la aeroport!”. sa moara babele de invidie!

    00
  9. “Păi, un efort să îi ia fetiței un telefon cu touchscreen de 1.500 lei. ”

    Dupa ce ca abia ai dupa ce bea apa cum dracu sa dai atatia bani pe telefon? Exista telefoane cu touch si la 200-300 de lei care stiu sa faca cel putin 80% din ce poate unu la 1500.
    Sa mor daca-i inteleg pe unii.

    00
    • Eu am telefon cu touchscreen de vreo 4 milioane (luat pentru ca am probleme cu vederea si vad mai bine la asta), sotul are telefon cu butoane, de 2 ani se codeste sa-si ia smartfon chiar daca bani am fi avut , de ce sa-i iau copilului asa grozavie de 1500 de lei? Are 18 ani si are un smartfon de 4-5 mil si este multumit asa.

      Citeam pe undeva ca in unele cercuri (prin banci parca) daca nu ii iei masina smechera copilului cand face 18 ani esti de rasul celorlarti. o.O

      00
    • am eu impresia sau tu cam ignori cu reavointa aspectele de calitate si dizain?… pun pariu ca inca iti mai cumperi maiouri din dragonul rosu.

      chiar asa, mai exista dragonul rosu?

      00
  10. E o vorba – “ai grija cum iti tratezi copilul, el va fi cel care o sa iti aleaga azilul”. Poate stiu parintii aia ceva…

    00
    • In cel mai bun caz o sa iti aleaga un azil…….sau poate nu o sa ii mai pese de tine si o sa te lase sa mori ca un caine….singur.

      00
  11. E sensibila treaba trebuie explicații și compromisuri. Dacă nu îi iei si nici nu explici multumitor pentru copil peste vreo 5 ani pleacă la un Irinel sau Bourceanu ca aia au…sau chiar mai rau

    00
  12. Telefonul este deja un accesoriu de comunicare obligatoriu pentru copii – sigur, nu chiar de la gradinita. Daca este model rugged, are aplicatie de tracking instalata si are sim prepay cu atat mai bine. Iar raspunsul la “ieftin” este, sigur, rezistenta. Daca vrea nu stiu ce joc a vazut la colegul de banca se poate si o tableta pe care sa o foloseasca doar acasa sub control parental ;)

    00
    • Cine stabileste ca e obligatoriu, societatea? Eu nu traiesc pentru societate (da, platesc taxe pentru societate) deci telefonul nu este obligatoriu (din punctul meu de vedere cum nu este nici calculatorul), in special pentru copii, si nici Facebook-ul. Problema e ca traim in epoca telefoanelor inteligente pentru oameni prosti….La ce ii trebuie telefon la un copil sub 16 ani? Si daca colegul e prost trebuie sa fie si copilul meu prost? Asa am invatat sa educam copiii, ca si oile?…

      Viata o traim pentru noi nu pentru altii…

      Numai bine…

      00
    • Si ma rog de ce nu-i trebuie telefon unui copil de 16 ani?

      00
    • cel mai misto e sa-i capsezi un cip de-ala ca de capre in ureche.

      nu numai ca e uber-cool – la varsta aia sa o dai in piercings, bate orice – dar poti sa-l urmaresti chiar si dupa ce l-au batut tiganii si i-au luat telefonul.

      totul e sa ai pile la nsa, dar se stie: ceea ce nu se poate rezolva cu bani, se rezolva cu si mai multi bani.

      00
  13. “Welcome to McDonald’s, may I take your order please? Gotta sell ya food that might give you cancer, ’cause my son doesn’t take no for an answer!” – Ice Cube

    00
  14. Daca nu poti sa-ti prostesti copilul de clasa a 3a inseamna ca ai probleme. In final nu telefonul sau fita conteaza ci reactia ta la ele.

    00
  15. situatii din acestea se intampla in fiecare zi.nimic nou.
    reminiscenta comunista.vreau ce are si vecinul, nu conteaza daca imi trebuie sau nu.stau in anglia, toti copii au uniforme,nu stii care e bogat sau nu , nu i am vazut vb la telefon, multi au ipad uri pt muzica,si nu prea ii pasioneaza ce are sau nu colegul.
    lasati sa mai treaca vreo 10 15 ani si nu veti mai intalnii situatii de genul.deocamdata inca invatam sa traim fara sa ne phuta grija de cei din jur.cea mai grea lectie in opinia mea.si da, suntem saraci dar facem copii ca nu avem creier sa gandim viitorul lor, si da totul pleaca de la parinti.

    00
  16. Lasă sacrificiile deoparte! Sună la Providenţi sau dă-ne un bip şi te sunăm noi înapoi!

    00
  17. Am cativa copii. Desii mici e greu sa rezisti impulsului se le oferi ceea ce isi doresc daca iti permiti. Cazul descris de tine este altceva. Tine de frustrarea parintelui si lipsa de respect fata de sine de se lasa batjocorit de mofturile unui copil.

    Deci, e greu sa rezist sa ii cumpar daca imi permit. E atat de greu sa spun in magazin ca papusa aia de 120 ron cu Elsa e scumpa cand stiu ca atat a fost masa in oras cu un prieten. Dar o fac.
    Incerc sa o fac sa nu aleaga ce e mai scump si deja alege instinctiv, inhiband nevoia de ce cel mai frumos. La 5 ani m-a intrebat: cum se face ca ce imi place mie zici ca e scump? I-am zis sa isi aleaga si sa fie fericit cu mai putin sau deloc.
    Nu poti sa iti conditionezi fericirea cu a avea ce este cel mai bun. E cursa fara sfarsit.

    Un alt aspect ce il fac cu copiii este ca eu nu spun neaparat ca nu putem lua un lucru. Au 5 si 7 ani si cand spun ca e scump le intreb: voi cati bani aveti ca eu am atat? Pai eu am 10 lei si eu am 50 de la bunica. Bun, mi dati pe toti si asta e jucaria si cand adunati iar bani, doar atunci luam alta.

    Sa vezi atunci cum mici fiind negociaza prin magazin ce isi permit, ce merita si ce nu. In suflet mi mila ca as putea transa situatia lejer. Sincer o mai fac ca nu mai pot dar stiu ca le va ajuta acest principiu.

    Ca rezumat:
    nu lasa sa fie fericiti doar cu ce e mai bun
    nu e bine sa spui “nu poti avea ceva”: poti avea dar te ajut, dar pune si tu partea ta. Teoretic totul e posibil, nu e bine sa inhibi copilul cu: nu ne permitem. Ci pune-l sa se gandeasca cum ar putea ajunge la ce isi doreste. Ce sacrifica, ce vinde, ce ofera.

    00
  18. Eu tot nu înțeleg de ce ii trebuie telefon unui plod pana în clasa a 7 a. Are femei de învârtit, bani de făcut de îi trebuie telefon? Sau părinții cei disperați au nevoie și găsesc ca scuza nevoia de e putea oricând lua legătura cu plodul. Bullshit. Școala e școală nu trebuie sa vorbească cu mine în pauza și nici sa o ardă pe telefon în timpul orei. Au altii și el nu? Și ce dacă, ce e lege sa aibă toți aceleași rahaturi? Ii explici, bine asta ar fi fost bine sa o faci dinainte, ca în viata trebuie sa iti cumperi ce ai nevoie și ce îți permiți și ca ești un om slab dacă cedezi presiunii celorlalți sau a marketingului. Sunt chestii necesare la un anumit moment și mofturi. De mic trebuie sa învețe ce și cum și sa înțeleagă valoarea banului muncit și a timpului din viata consumat la servici. Sa nu ajungă un consumator prost cu “nevoi” băgate pe gat de marketing.

    00
    • “Eu tot nu înțeleg de ce ii trebuie telefon unui plod pana în clasa a 7 a. Are femei de învârtit, bani de făcut de îi trebuie telefon?”

      – Pentru ca un telefon avut in buzunar poate face diferenta dintre viata si moarte. Nu vrei sa afli la stirile ProTV ca ti-a fost rapit copilul si lasat in camp.
      – Pentru ca daca se trezeste cu unii care-l asteapta sa iasa de la scoala sa-l bata, ar putea da un telefon sa te anunte, sau sa cheme politia intre timp el sa ramana in clasa.
      – Pentru ca daca i se face rau sa poata da repede un telefon, eventual la salvare
      – Pentru ca daca e nevoie sa te intrebe ceva urgent, sa poata sa te sune
      – Pentru ca daca ai aflat ca i-a fost rau la scoala ieri, vrei azi sa-i auzi vocea sa vezi cum se simte, tu corporatist fiind ajungand la 8 seara acasa cel devreme
      – Pentru ca daca ambii parinti muncesc vrei sa verifici daca are nevoie de ceva pana vii acasa.
      – Pentru ca daca vin aia de la reparatii, de la gaze, curierul, vreo amanta, vrei sa-l suni sa-i zici ce sa faca, sau sa te sune cand vin astia sa le dea telefonul sa lamuresti cu ei.

      Parerea mea e ca un telefon e obligatoriu (poate fi si ultima vechitura de 10 ani, important e sa poti sa suni si sa fii sunat). Un smartphone e optional.

      00
    • E asa si nu e asa. Chiar si pana in clasa a 7-a tot mai apar nevoi. In perioada de scoala altfel, orele se termin cand vor ele, fie la 11, fie la 2. Ca merg la teatru, la dracu, la lacu. Cum aflu eu asta? Stau si o bat la cap pe invatatoare sa ma sune cand ajung? Aia isi cam baga picioarele. La fel cand se duce in execursie, la fel cand se duce la un concurs scolar, nu am chef sa stau 2 ore sa pandesc la iesire sa vad daca a iesit sau nu mai devreme. Nu mai vorbesc de antrenamentul la baschet, ca baiatul meu face si baschet. Il las in fata salii si dupa aia ma suna un parinte sa ma duc sa il iau, ca dementul de antrenor a vrut musai sa participle la o competitie de streetball in dupa amiaza aia si e la spital, cu mana in ghips. Si nu a avut cum sa ne anunte pe toti ca nu se face antrenamentul.

      Sunt de accord ca nu trebuie un telefon scump, ca oricum il pierde sau il sparge la varsta asta. Dar o rasnita cu cartela de pe care sa poata suna e totusi utila in destule situatii. La copii mei, asta a parut util incepand cu clasa a doua sau a treia. La 13 ani fata mea a primit ceva care nu era iPhone, dar nici in categoria rasnita Android nu se poate trece (HTC One Mini). Si nici macar ala nu a fost luat cu toti banii jos, a fost luat de la Vodafone, la o prelungire de abonament

      00
  19. Eu când eram în generala și toți colegii aveau telefon nu veneam acasă sa o bat pe mama la cap ca vreau cine știe ce minune de telefon, ca muncea singura de dimineața pana seara ca sa trăim. În schimb butonam telefoanele tuturor și învățăm tot ce mișcă despre Symbian și Win la vremea aia. Am învățat sa fac echivalentul root-ului, sa repar, sa mai schimb o casca un display, un cablu flex și asa am început sa fac primii bani singur. Astfel mi-am permis sa îmi iau singur telefon și nu numai.
    Asa am învățat valoarea banilor și cat de greu sau ușor se fac ei.
    Sper ca al meu copil sa fie la fel de calculat și vadă ce e mai important în viață.
    Totuși nu înțeleg de ce se agita toți sa își etaleze cel mai nou, mai mare și mai tare telefon. Ești la fel de prost cu sau fără el, și putini vad dincolo de treaba asta.

    00
  20. ITT- having my life choices re inforced :)

    00
  21. NOU
    #55

    Daca nu v-ati mai uita atata in ograda vecinului ce bine v-ar fi…

    00
  22. Asa este in ziua de azi

    00
  23. Al meu are doar 6 ani. Eu strang bani de acum sa-i cumpar, ca sper sa ma bage la un azil bun. Ma documentez de acum, iau oferte, vad ce azil e mai bun si-i tot povestesc ce servicii bune si ieftine ofera. :) :) :)

    00
  24. NOU
    #58

    Copiii te toaca de bani doar daca ii obisnuiesti asa. Daca la primul scancet… deja esti pe eMag sa-i cumperi iPhone (sau orice alt gadget), ti-o meriti.

    00
  25. Eu am 20 de ani. Sa am un ”telefon smecher” am vrut la inceputul liceului. Pana atunci nu m-a interesat ce telefon am. Primul meu smartphone a fost un S2, cam in perioada in care a aparut, al doilea un Note 3, il am de un an si nu l-as schimba niciodata. Pana sa-mi schimb S2-ul, am avut cateva saptamani o ”caramida” Nokia. Nu m-am simtit nicio secunda prost din cauza asta, nu s-a uitat nimeni chioras la mine, il puneam pe masa cand ieseam in oras langa telefoane de 20 de ori mai scumpe si ma durea in cur daca avea cineva ceva de obiectat sau nu.

    Frate-miu e clasa a 6-a, are 12 ani. N-are telefon, nu a cerut niciodata, n-a zis niciodata ca ar avea colegii lui sau ca ar rade de el ca nu are. Ii place sa se mai joace pe al meu din cand in cand, in rest nu-l intereseaza.

    Ceea ce vreau sa zic este ca mi se pare absurd sa faci sacrificii de orice natura doar la influenta altora. Mie mi se pare incredibil cum isi dau unii 2-3 salarii ca sa fie copilul lor in rand cu altii. Mult mai benefic ar fi sa-l inveti ca nu asa se face placut, nu asa se integreaza in grupuri, ca ceea ce este e mult mai important decat ceea ce are.
    O atitudine ”miserupista” fata de parerea altora valoreaza mai mult decat orice.

    00
  26. copiii fac ce vad la parinti si multi parinti sunt cu ochii in smartphone de fata cu copiii in mod absolut inutil, de plictiseala, ca sa verifice facebook`ul sau sa dea un like pe undeva.
    copilul vede ca e ceva distractiv si vrea si el, e un instinct normal. nu fluturi ceva pe sub nasul cuiva si te miri ca vrea si el. e greu sa il prostesti ca un telefon ieftin e la fel de cool cand el stie ca tu ai iphone sau samsung galaxy nu-stiu-la-ce-cifra-s-a-ajuns si asta e valabil si pentru prietenii copilului care fac diferenta intre marci.
    drept urmare, ori scoateti banii la inaintare ori nu va mai plangeti ori va temperati dependenta de tehnologie in fata copiiilor.

    00
  27. vreau sa zic de la inceput ca nici eu nu sunt de acord cu telefonul la varsta mica, dar asta e societatea, pur si simplu s-au schimbat regulile de cand eram noi de varsta lor. Da, nu traim pt societate si in mod normal n-ar trebui sa ne intereseze ce zice vecinul , dar…..
    Probabil aceleasi polemici pe diverse teme au fost de cand lumea… “carne fripta ?! pai noi la varsta voastra o mancam cruda !” (ma rog, poate nu e cel mai bun exemplu pt ca intr-adevar carnea fripta e mai sanatoasa, dar ca idee..) Societatea a avansat, regulile s-au schimbat. Se poate si mai rau : “ah n-ai credit card ?! pai nu putem sa-ti facem abonament la ….mobil/lumina/apa pt ca n-ai istoric fiscal” Este o societate de consum si vrand/nevrand trebuie sa ne conformam pt ca pana la urma societatea te va marginaliza.
    Eu la 30+ inca imi aduc aminte glumele colegilor din 1-4 ca purtam o pereche de blugi tot anul si aia nu stiu cum (nu mai tin minte excact cum aratau dar imi aduc aminte comentarile) asa ca in ciuda faptului ca nu sunt de acord cu mobilul parca as vrea sa-mi feresc copilul de astfel de “traume” . Inca nu suntem la varsta aia, inca ne jucam acasa cu papusi , dar sper ca voi putea sa-i dau o educatie destul de ok incat sa inteleaga singura ce e bine si ce nu este chiar daca nu-i va conveni, sper sa pot gasi un echilibru intre realizat poftele copilului si ce e bine si normele societatii…

    Zicea cineva mai sus ca daca esti intr-un mediu unde abia se asteapta cornul cu lapte ca se moare de foame n-o sa ai pb cu telefonul , corect ! dar din ce stiu in mediul ala nici n-o sa se faca performanta scolara. Ma indoiesc ca in vreo scoala de cartier prin Rahova (nu nu sunt discriminatoriu) se citeste cursiv la clasa a 8a si atunci vei duce copilul la o scoala mai buna/centrala/etc unde automat vei da de problemele expuse….

    Mi-e groaza…

    00
  28. sacrificiu sau efort? Si-au vandut casa/masina/un rinichi sa-si ia telefon sau a renuntat ma-sa sa-si mai cumpere pantofi noi luna respectiva si i-au luat telefon?

    I-au luat ca si-au permis sa-si ia, e decizia fiecaruia cat si ce vrea sa “sacrifice” pentru copii (un copil implica automat niste “sacrificii”, e normal), de ce ne-ar f*te pe noi grija?

    00
  29. Sincer va spun, e o rautate imensa intre copii pentru lucruri de genul asta. Am o fata, a terminat a 4-a si nu va dati seama ce se intampla prin pauze. Haine, mancare, telefoane…..etc….. Eu inteleg intr-un fel sacrificiile de care vorbeste Zoso. Pe de o parte nu e OK sa te apuci sa faci sacrificii pentru un telefon la un copil de 10 ani, dar esti si cumva “inghesuit” sa nu il lasi sa fie tocat la scoala (ca altfel, ca parinte, iti e cam greu sa ii explici la 10 ani ce inseamna).

    00
    • Ma, n-am copii si nu stiu cum e, da’ rautati din astea am inghititi toti prin scoala. La mine era aia cu “n-ai calculator”.
      Tin si-acum minte cum se lauda unu la mine in clasa cum s-a jucat el Duke 3d tot weekendu’ si m-a luat cu “Tu ce-ai facut ba, te-ai jucat la perete pe puncte?”
      “Ba, nu, am fost la vanat mistreti cu bunicu’ si-am tras cu pusca din aia cu luneta ca-n filme”. Si liniste s-a facut, vreo doi ani…

      E adevarat ca un copil are nevoie de atentie. Ori de la ai lui ori de la “turma”. A doua se cumpara cu lucruri, gadget-uri, e scumpa si tine putin.

      Altfel eu propun s-o intrebam pe Coco Popescu ce telefon a avut la 5 ani….

      00
  30. Eu am aplicat metoda asta: cand a venit la mine sa spuna ca vreau sa ii schimb telefonul (avea o gioarsa Samsung de 2 lei), am intrebat de ce. Sa imi dea argumente clare si pertinente de ce vrea sa il schimbe. I-am spus ca argumente de fitze nu tin. S-a scremut luni bune de zile. Cam dupa un an a reusit: mi-a zis de diverse jocuri pe cere le joaca toata clasa ei in retea, iar ea nu poate din motive de configuratie.

    Atunci am mers si am luat un telefon cu Android mai bun si suficient cat sa poata instala si juca jocurile alea. I-am dat flit la propunerea cu iPhone, I-am aratat clar ca se pot rula pe telefonul cu Android toate aplicatiile de care are nevoie, plus ca telefonul era mai mare (pe vremea nu aparuse iPhonul 6). Acum e multumita cu ce are, dar tot mai ofteaza aiurea dupa iPhone 6, ca “e mai frumos”. Eu astept inca argumente, dar nu prea are de unde sa le scoata.

    Plus ca I-am si zis: minim 2 ani de zile tine telefonul actual. Daca il pierde/sparge, am niste Nokii 1100 minunate prin casa, care nu au moarte.

    00
  31. NOU
    #66

    macar unu din voi a incercat sa le explice ca banii aia ii puteti pune deoparte pentru studii mai tarziu?
    desigur, e mult mai usor sa ii cumperi un telefon si astfel tace din gura, nici nu trebuie sa te ocupi de el, sta “cuminte”

    00
  32. Din pacate multi (sau foarte multi) prefera sa dea banii pe gadget-uri ca “sa-l lase copilu’ in pace” , “ca are de lucru pentru maine”.

    00
  33. I-auzi!
    O copilă de nouă ani a fost internată de urgenţă la Spitalul de Copii “Marie Curie”, după ce s-a aruncat de la etajul patru al unui bloc de pe bulevardul Basarabia din Capitală.
    Fata scrisese și un bilet de adio în care își explica decizia – tatăl ei o obligă să înveţe la matematică fără să-i explice.

    00
    • pe mine m-a dus taica-miu (proiectant) pe santier in clasa a 7-a. figura a tinut pana in clasa a 12-a, cand s-a convins ca unii n-au talent la asa ceva.

      00
  34. Ce mi-am mai dorit si eu telefon atunci cand era vremea siemensurilor a50 purtate de gat..
    Mi-a cumparat si mie tata un alcatel de nu ma lasa sa schimb nici soneria la el.
    Ce vremuri..

    00
  35. NOU
    #71

    fiica-mea stie – cand avem – avem, cand nu – nu. Acum cativa ani i-am luat de iepuras un ou kinder si o jucarie de 30 de lei. Nu s-a putut mai mult. Cand am mers sa o iau de la gradinita un coleg de-al ei isi certa tatal ca i-a luat Assus cu 2000 de lei si nu i-a luat Sony Vayo.

    Copiii trebuie invatati sa faca diferenta intre pretul unui lucru si valoarea lui. Copiii si cam 90% dintre adulti.

    00
  36. Mai o fi fost taica-meu mai scartar desi era de unde din belsug dar eu nu am primit telefon de enspe mii de milioane de la el. Ok, primul celular l-am primit in generala in clasa a 8-a dar chiar nu se pune. Nu faceam nimica cu el, nu aveam voie sa ma duc cu el la scoala si ma jucam Snake pe el acasa. Era binecunoscutul Nokia 3310. Dupa aceea prin liceu cand incepea incet-incetisor sa ia avant celularele, era unul Samsung la care eram moarta dupa el. Roz-bombon, cu clapeta, ce mai, cel mai tare. Am strans bani pt telefonul ala un an si ceva de zile din banii care ii primeam de la tata si din alocatii si alte treburi pt care eram rasplatita (gen lucrat vara la firma). Primul iphone adica mai exact primul telefon pe care am dat peste 1000 de lei (si nu m-am falimentat, a fost ok pretul) a fost tot cand am inceput sa lucrez cu carte de munca. Nu in facultate, nu pe banii lui taica-meu. Imi dadea pentru orice dar nu pt asta. Si nu as fi primit nici in ruptul capului. Ce depasea la el peste 500 de lei per telefon era deja prea mult. Mi-o fi fost ciuda si mie cand veneam la altii telefoane mai smechere ca si mie imi trebuiau dar nu asa de ciuda incat sa fiu ranchiunoasa pe el. Am inteles ca nu trebuie sa astept sa-mi pice din cer lucruri si daca imi trebuie ceva, ma pun si muncesc pentru asta. Asa ca … Da, depinde cum ti-l obisnuiesti. Daca eu am stiut ce pot primi si ce nu pot primi niciodata de la tata nu mi-am facut mai departe iluzii si false sperante. Plus ca stia ca mai mult ma bucuram pentru un laptop (atata timp cat ma lasa sa mi-l aleg cu specificatiile dorite de mine) decat un telefon de 3000-4000 lei.

    Cand am lucrat la Orange, veneau unii bieti parinti, nu neaparat rupti in cur dar oameni simpli care le-ar fi luat copiilor niste telefoane mai bune, mai performante, nu neaparat iphone sau samsung dar un huawei sau ceva asemanator si nu aveau saracii bani. Si huaweiul ala la abonament destul de accesibil. Cred ca e nasol si naspa cand vrei sa iei dar n-ai de unde. Si apoi erau si unii bieti copii care nu ziceau nimica, se bucurau ca primesc telefon. Bine, mai era si cealalta parte, cu copiii mai razgaiati care nu erau avuti de acasa si iti venea sa le tragi suturi in cur. Pe aia sa ii vezi, mai exact parintii lor cum se chinuiau si cine stie de unde se imprumutau sa le ia odorului un telefon de 2000 de lei ..

    00
  37. Trebuie invatati de mici lucruri de genul “e prea scump/e prea scump momentan,cand o sa avem o sa luam/lucrul costa mai mult decat face” sau “nu plecam pana nu stai in scaunul tau in masina” ….dar de la cine sa priceapa asta….de la prostii ce ii tin in brate la volanul de x6 si care le cumpara chestii scumpe si “smechere” doar ca sa se vada “ca al nostru are si ca tasu’ si ma-sa sunt bazat” ? :)

    00
  38. Interesant. Iti iau , nu-ti iau, te dau la stat, ca sa ma duci la azil la batranete ( apropo, asta e un favor , ca e pe bani , nu moka ).

    Nu vad pe nimeni sa zica atat:
    Vrei?
    Fa ceva pentru el.
    Merita-l!
    Fapul ca vrei nu e o conditie suficienta, Ci doar o motivatie.

    Tara de socialisti.

    00

Adaugă un comentariu

Câmpurile marcate cu * sunt obligatorii! Adresa de email nu va fi publicată.

1. Linkurile utile în context sunt binevenite.
2. Comentariile asumate fac bine la blăniță.
3. Șterg comentariile care îmi strică buna dispoziție.

Susținere

Susține acest blog cumpărând de pe eMAG prin acest link sau de la PCGarage prin acest link.

Top articole

7 zile