Online/PR: cum distrugi și reputația și piața

Lucrezi intens să creezi un brand puternic într-o piață mâncată de oameni nepricepuți și de prețuri ba foarte mari, ba foarte mici. Te ții bine, câștigi niște premii, unele chiar internaționale. Piața fierbe. Începi să câștigi client după client și contract după contract. Deja nu îți mai încapi în piele de bucurie. După doi ani, apar primele probleme: oamenii buni și foarte buni încep să plece, sătui să muncească de trei ori mai mult decât atunci când veneau cu idei care câștigau premii. Nu e panică, angajezi nişte juniori pe 300€ şi te bucuri că faci economii. Îţi mai iei un X6. Juniorii fac muncă mecanică, n-au idei, şi tu ai rămas în trei oameni şi 10 juniori. Clienţii încep să plece către alte companii, coincidenţă sau nu, fix acolo unde au plecat şi oamenii de la tine. Nu e panică, tai preţurile pe din două, cu gândul că recuperezi la volum. Începe să ţi se ducă buhul că lucrezi prost, dar ieftin, şi câştigi şi mai mulţi clienţi dornici de muncă ieftină. Dai chix cu orice altceva. Schimbi juniorii mai des ca pe ciorapi şi eşti nevoit să dai acţiuni din firmă ca să nu îţi plece şi cei care se pricep şi ţin firma în spate. Clienţii care pleacă de la tine cer în altă parte aceleaşi preţuri, spre mirarea celorlalte firme, care nu ştiu de unde s-a pornit ideea asta că munca în acest domeniu e ieftină. Într-un final se dumiresc, şi încep să îşi explice de ce ai câştigat atâţia clienţi. Devii un punchline. Sau un raduionescu.

training-day-3

Mulțumesc că ai citit acest articol.
Dacă vrei să susții acest blog, cumpără un abonament de 3$

14 comentarii

  1. Uau. Nimeni nu știe nimic, nimeni n-are de dat în gât pe nimeni, nimeni nu știe despre ce se vorbește. Uau.

    00
  2. O buna reputatie se castiga in ani si se pierde in zile. Modestia si seriozitatea fac diferenta intre business si bisnita.
    Romanii inca nu au inteles ca “afacere” inseamna un castig real si cinstit de abele parti.

    00
  3. Ieri l-am văzut pe Naumovici pe stradă, părea să aibă cel puţin 60 de ani.

  4. faza interesanta este ca genul asta de comportament se potriveste si in alte domenii. stiu o gramada de multinationale care au venit in romania, au deschis fabrici de ciocolata, biscuiti, carnati, etc si la inceput au adus specificatiile ingredientelor din afara. evident, fara nici un rabat de la calitate.
    dupa vreun an-doi au inceput sa comenteze: aia e prea scumpa, omul ala il platim prea scump, taxele sunt prea mari si tot asa. si au inceput sa taie: in loc de cacao 50% in ciocolata au scazut la 40, apoi la 35 si apoi au inceput sa ia de prin bulgaria. un fel de cacao, dar asta conteaza mai putin. din pacate nu s-au oprit aici: au continuat cu faina, apoi cu zahar, apoi cu e-urile si tot asa. acum se planga ca nu mai merge afacerea, ca romanii nu mai cumpara. cretinilor, de ce pm nu scad vanzarile la tuc sau la ciocolata nestle de import? de ce biscuitii importati de danone sunt pe val iar fabricile care produc in romania aproape de faliment? pentru ca asa e cand in loc de manageri ai oameni cu rahat in loc de creier.
    acum vreo 10 ani aveam un sef care cand cineva comenta de salariu spunea: daca nu iti convine am zece ca tine la usa. azi el e somer si firma (o mare multinationala de altfel) se zbate sa nu inchida firma mama filiala din romania.

    00
  5. Astia care se vand ieftin pentru ca atat le-a mai ramas se curata dar trebuie sa avem rabdare, altfel ne curata si pe noi. E ca la poker, nu tre sa te arunci daca toti se arunca, important e sa ai incredere in cartile pe care le ai.

    00
  6. foarte concis , felicitari, sunt curios cat iti ia sa creezi o sinteza de genul celei din articol.
    daca continui tot asa am sa revin zilnic , cum o fac de ceva vreme

    00
  7. Piata romaneasca descrisa perfect!

    00
  8. si dupa aia vinzi la aegis, si gata

    00
  9. m-am gandit. dar pare o continuare potrivita a povestii, dupa ce devii un raduionescu :)

    00
  10. ba stii, nu mai fi modest Vali :P.

    BTW, analiza senzationala.

    00
  11. Asta este reteta insuccesului, asta e clar. Sunt curioasa insa cati au invatat dintr-o poveste asemanatoare si, mai ales, cati vor iesi la inaintare sa recunoasca faptul ca au dat cu bata-n balta.

    00

Adaugă un comentariu

Câmpurile marcate cu * sunt obligatorii! Adresa de email nu va fi publicată.

1. Linkurile utile în context sunt binevenite.
2. Comentariile asumate fac bine la blăniță.
3. Șterg comentariile care îmi strică buna dispoziție.

Susținere

Susține acest blog cumpărând de pe eMAG prin acest link sau de la PCGarage prin acest link.

Top articole

7 zile