Publicitatea: un restaurant italienesc cu cele mai bune sarmale cu sushi

scris de Corina Băcanu

Da, frate, e adevărat: în advertising găseşti cele mai sclipitoare minţi, auzi lucruri incredibile, înveţi creativitate aplicată (ofertă!!!!) pentru o viaţă mişto. Şi da, aşa este, oamenii care lucrează în publicitate sunt mereu în căutare, mereu informaţi şi mereu la curent cu ce mai mişcă prin lume, de-aia sunt mai deştepţi. Sau aşa ar trebui să fie.

Am citit de curând un articol despre cele câteva lucruri pe care nu ţi le spune nimeni înainte să te angajezi în publicitate. M-am simțit inspirată şi de faptul că am cunoscut pe cineva extrem de talentat care lucrează de doar 3 ani şi deja vrea să renunţe. Când am întrebat de ce, am primit acelaşi răspuns pe care l-am mai auzit de câteva ori: n-am găsit agenţia unde să cresc. Deci ai intrat în publicitate entuziasmat şi n-ai ştiut la ce masă să te aşezi? Păi, să le luam pe rând:

  • La masa"patronilor" sunt slabe şanse să ţi se ofere un loc. Asta e masa aia cu nişte fete care se întorceau cu personalul acasă, la Făurei, au coborât în gară la Bucureşti ca să-şi ia un suc şi au pierdut trenul. Apoi s-au împiedicat de bordura din faţa unei agenţii de publicitate şi au devenit CEO. Ele împart pizza cu roşii şi brânză cu un "baeat" cu bani, care a investit în publicitate la momentul oportun, atunci când cuvântul criză provoca râsul. Şoc şi groază? Ei, na. Aceşti oameni sunt şi ei "creativi", aşa cum le spun prietenii lor apropiaţi la brunch-urile de duminică de la Hilton.  Nu poţi fi patron de agenţie de publicitate dacă nu eşti cel mai creativ de pe strada ta, nu se face. La masa lor se discută cele mai interesante lucruri, de la cum ar trebui să se îmbrace un creativ, până la analiza celebrei fraze "simplitatea este bună că e more, deci e beton". Tu ştii deja că simplitatea este bună şi chiar esenţială într-o  situaţie de viaţă dar ea este duşmanul creierului creativ iar tu nu eşti simplu la cap. Ăştia vor încerca să domine discuţia cu ce au versus cu ce au în cap, să îţi dea lecţii despre orice dar, mai ales, despre creativitate. Şi tu nu vrei decât să-ţi mănânci senvişul în linişte şi să-ţi vezi de ale tale. Iar specia asta fragilă cu intelectul îţi strică planurile.
  • Trecem la masa următoare şi dăm peste "Aproape Directorul de Creaţie". Patronul nu a vrut sau nu a avut bani de un Director de Creaţie şi Aproape Directorul de Creaţie e ofticat că echipa e ofticată şi, deci, mănâncă singur. Îl recunoşti imediat: nu are niciun premiu, nu apare în niciun Google search, iar acum câteva luni făcea cafea la Recepţie. N-ai chef să te aşezi aici, că e tristă atmosfera.
  • La masa următoare sunt Seniorii, cei care te-au "botezat" ca într-o autobază din cartierul Berceni. Ăştia sunt ăia care au mereu părerile la ei şi mănâncă doar "în echipă". Sunt aceşti Ying şi Yang, un copywriter din ăla bun, "adevărat",  care se pricepe la toate + un Art Director belea, darul lui Picasso pe pământ. Ei se ocupă îndeaproape să spună oricui cât sunt ei de cool, cum doar ce fac ei si ce admiră ei e bun, pornind de la animaţii, tehnică de photoshop, headline-uri şi terminând cu tricouri. Peroreaza încontinuu despre cum publicitatea din afară e wow şi că aia din România e de rahat, că aici toată lumea e proastă şi deci ăştia rămaşi sunt nişte fraieri, că, dacă plecau ei afară, erau deja staruri şi se băteau pe ei şi Crispin şi Porter şi Boguski. Trecem la masa următoare, că nu poţi mânca cu urechile astupate de căşti.
  • Ah, aici dăm peste muşamaua fină unde s-au pus pe masă bârfele. P-ăştia nu-i cunoşti, dar te cunosc ei foarte bine, ei sunt oamenii cu care nu ai interacţionat în viaţa ta. La masa asta auzi că ești praf, că ai furat, ca eşti manierist, că eşti incompetent, că ai fost dat afară de nenumărate ori;  iar dacă se vorbeşte de o femeie frumoasă, sigur e curvă şi proastă.
  • În treacăt, auzi cum la masa vecină se discută despre credite. O voce piţigăiată şi enervantă se tot întreabă: da’ de ce să le acordam credite, păi, dacă recunoaştem meritele, ăştia pleacă la alte agenţii, la comunicate să apară "echipa"! N-ai chef să asculţi teoria asta comunistă cu "toți suntem egali, suntem o echipă", nu vrei să permiţi aşa ceva când e vorba de talentul tău.
  • Vezi cā înăuntru n-ai loc nicăieri şi ieşi pe terasă. Aici stau şi fumează creativii care îţi zic mereu: "s-a mai făcut". Când îi întreabă chelnerul dacă vor un pahar cu apă, ei răspund că "s-a mai făcut" şi râd tare. Ăştia împart masa şi cu ăia care nu vorbesc ca oamenii, vorbesc ca în Control. Aceste burice ale pământului o ard permanent pe aspiraţie, sunt în căutarea "ideii de succes" şi nu şi-au cumpărat niciodată un pachet de prezervative, că n-au timp de prostii. La masa lor mai e unul scăpat neatins de mizeria pe care o aduce cu ea "tehnologia" şi, deci, nu are cont pe Facebook, Instagram, Twitter, Pinterest, G+, sau YouTube, că el nu este frivol, este extravirgin.
  • La altă masă îi observi pe ăia care sunt convinşi că cineva le vrea răul şi trebuie să fie atenţi. În general. La masa asta stă şi una, blogăriţă de succes, pare-se, care are la bio PR şi Comunicare (!!!!) şi care îşi pune status pe Facebook ceva de genul: "Ce mă enervează reclamele de pe YouTube, le-aş interzice!". Inutil sa-i explici că "reclamele" "e de bine", pentru că ăsta e primul semn vital că economia încă respiră şi că e inadmisibil ca un om care lucrează în comunicare sa spună aşa ceva. Imediat devine foarte agresivă şi, cum îi stă bine prostului, te întreabă sec: "dar ce te califică pe tine să-mi dai MIE sfaturi?". Ce naiba să faci, mergi spre masa următoare… Ups, s-au terminat mesele şi iar iţi mănânci senvişul pe tastatură…

Pentru cei care se întreabă cine PeLeMe e asta, mi-am "permis" să abordez tema asta pentru că lucrez în advertising din 2001, am fost jr. copywriter, copywriter, head of copy, director de creație iar acum sunt experienced creative. În caz că vrei să discutam şi nu să ne înjurăm, sunt activă pe Facebook şi pe Twitter.

deniro-lasagne

Mulțumesc că ai citit acest articol.
Dacă vrei să susții acest blog, cumpără un abonament de 5$

58 comentarii

  1. am dat follow, ca esti fata desteapta. Daca continui asa, te iau si de nevasta

    00
  2. Hai ma ca asta s-a mai facut. Si lasand gluma, te mai asteptam, ai scris de nota 10.

    00
  3. O voi ţine mereu tot aşa, promit.

    00
  4. pai cum asa? o iei de nevasta fara proba?

    00
  5. interesant scris, pacat ca si-a pompat buzele in halul ala. Si nu, nu incerca sa vinzi castraveti gradinarului. Btw arata horror.

    00
  6. Urat, urat! Inteleg acum de de a plecat semnatara din publicitate. Toti oamenii isi vorbesc colegii sau fostii colegi de rau

    00
  7. madwomen , respect :)

    00
  8. @vali>> sistem de rating nu mai punem si noi? ma mananca mausul de la comentariile de 2 lei

    00
  9. Cere păreri de la colegi :)

    00
  10. Dragu’ de el. Baiatu’ asta talentat. Nu l-a intrebat nimeni daca are idei mai bune decat Botan si sa-l aseze creative director pe toata Europa. Chiar sunt neseriosi astia din publicitate. Eu nu stiu unde o sa ajungem in stilul asta.

    00
  11. experieced creative e inainte sau dupa trimisul lui Picasso pe pamant? ca nu-mi dau seama exact unde s-ar incadra Picasso insusi :)
    PS
    pestele cu mileu de pe feisbuc mi-a bulversat dimineata, pacat ca nu pot sa-i dau laic si ser; daca intr-o zi te hotarasti sa-l vinzi iti dau 19 euro pe el

    00
  12. ca s-o iei de nevasta tre’ sa-i spui de la ce masa te-ai sculat. S-a mai facut asta? :-) bun text.

    00
  13. Buna Corina,

    textul pare destul de „entertaining”, insa eu am crezut, in momentul in care am dat click, ca era vorba de o analiza mai concreta. totusi, interesant punct de vedere despre pesoanele din jurul tau (in advertising).

    00
  14. @frm :) peştele e priceless, are valoare sentimentală :p

    00
  15. Buzele sunt belea, pompate sau nepompate.
    p.s. numai duduile folosesc „horror”. Si tot ele sunt invidioase in general.

    00
  16. @catalin, analize peste analize, mult mai competente decat as putea scrie eu vreodata gasesti pe iqads.

    00
  17. Mie cel mai tare lucru in publicitate mi se pare ca orice fac ceilalti e naspa (S-a mai facut!) si tot ce facem noi e bine. In general vorbind. :)

    00
  18. Hahaha, bravo, Corina Bacanu, felicitari ptr acest articol.

    00
  19. @ Lover, Vasile, Grgz, Alt Io, Andrei, Marian Dumitru, multumesc.
    @ Elena, da, asa e, dar asta e mentalitate de junior. oamenii ok nu zic niciodata treaba asta.

    00
  20. Asta e din categoria „toti sunt prosti numai eu destept”?! Masa asta unde e sa ii ziciasteia sa se aseze acolo

    00
  21. Eu am o dilema, cum pun mileul si pestele de sticla pe un LED TV ?

    00
  22. @sharlatan, pe verticala. :P

    00
  23. @Corina tocmai pentru ca e priceless m-am aruncat pana la 19 euro; pot urca pana la max. 23 dar numai daca imi ceri prietenia pe feisbuc in banii astia
    @sharlatan dupa ce il cumpar de la Corina imi cumpar un adaptor universal + suport TV peste cu mileu si iti trimit o poza

    00
  24. NOU
    #24

    @sharlatan,
    In echilibru. Instabil. (Mai exista si stabil, si indiferent. Ghici de care e la tv-ul cu tub cinescop.)

    00
  25. buzele tale , doua petale … esti experienced ca lucrezi din 2001 sau ca ai luat 15 premii pana acu ? BTw, nice pics Carmen .

    00
  26. @sharlatan, iti spun eu. Pui pe masa LCD-ul cu ecranul in sus, dupa care asezi mileul din macrame pe el si pestele de-asupra. Sigur…nu poti sa te mai uiti la televizor, dar ti-am rezolvat problema.

    00
  27. Foarte TARE! Felicitari… Aduce a discurs. L-am si vizualizat.

    00
  28. @ maniak, tu esti? esti adorabil. amandoua.
    @thad, multumesc. :)

    00
  29. Să tot citești asemenea posturi.

    00
  30. Deci buzele? Naturale sau nu?

    00
  31. @roxana, cometariul tau e absolut fermecator. vorbesti serios? :))
    @arhi, pe mine m-a invatat bunica-mea o chestie foarte misto, si anume sa nu-i opresti pe oameni din visare sau sa le „intrerupi” o parere formata. buzele mele sunt asa cum prefera fiecare, ca asa e frumos si democratic. :)

    00
  32. Deformație profesională: stau să mă întreb dacă sarmalele cu sushi nu erau de fapt sarmale cu sashimi (sau cu nori, ceea ce ar fi și mai logic), că altfel e complexă și dubioasă rețeta.

    00
  33. Daca citesti inceputul articolului incepi sa iti pui intrebari daca esti prost sau nu?!! Pare ca toti desteptii s-au varsat in publicitate si numai acolo. Pe masura ce te adancesti in lectura observi ca textul e de fapt o barfa lejera despre colegi in maniera mai poetica. Daca mai vrei sa afli si cine e Corina asta, te apuca durerile de cap daca ii vezi buzele afisate pe fb. Totusi, cred ca sunt prost….ce kkt e ala un „experienced creative”? Pare „next level” dupa director de creatie ?! Cred ca si asta a mai fost mai sus. Succesuri multe duduie!

    00
  34. NOU
    #34

    Când te ridici de la tastatură, te duci la baie şi acolo e masa narcomanilor, a ălora care s-au prins ca e singuru’ domeniu în care pot fi mai tot timpul sparţi fără să le zică nimeni nimic. Ba mai mult, în care patronu’ însuşi le bagă prafuri pe sub uşă. În general, ăştia sunt aciuaţi pe lângă Aproape Directorul de Creaţie, care a vrut poziţia că nu mai avea chef să muncească şi a zis că e bine să ai sub tine oameni vulnerabili şi care te pupă-n cur. Prea vocali/ articulaţi/ filosofi (ieftini) să rămână simpli toxicomani şi prea puţini talentati să devină rock stars, şi-au găsit locul în departamentul de creaţie. Uitându-te la ei şi ascultându-i, speri să nu ai niciodată ideile lor prăfuite, sau, dacă chiar ajungi să le ai, să ceri să fii împuşcat precum caii. Şi tot uitându-te la ei, realizezi că aştia te-ar inspira doar dacă ai fi cocaină şi îţi zici „bag PanseLuţA! Mă duc la client!”

    00
  35. @mihai, hai, merci! ah, ca sa nu uit, la intrebarea de la inceputul commentului tau, raspunsul este DA- si este evident in ceea ce te priveste, ma si mir ca inca te mai intrebi. un om care citeste un articol iar singura lui problema este ca imi afisez eu buzele pe facebook n-are cum sa fie vreo lumina.

    00
  36. Interesant, dar acum am putina treaba cu Raica Oliveira. Multumesc, zoso.

    A, pardon, cum sa n-am SI EU o parere despre articolul la care tocmai comentez? Sigur ca am. Si, ca sa zic asa, e destul de interesanta. Doar ca nu vad nici o masa sa am cuprinda, nici o masa suficient de „open” ca sa ma imbie la depanat ganduri, amintiri, twituri si commenturi. Désolé, j’ai du boulot. Pup toti pisoii din articol si comentarii.

    00
  37. Who the fuck let the bitches write here?

    00
  38. 2. si acum tot pe tastatura mananci senvișu?
    1. cele mai sclipitoare minti ar trebui sa faca altceva :)

    00
  39. Vai ce se aplica articolul asta si in blogosfera!

    00
  40. Corina, de la visinata e totul! Cred ca esti cam tare :)

    00
  41. Ce te-as iubi, sper sa nu imbatranesti singura :)

    00
  42. @Ruxi, da, corect, asa e :)) merci ;)
    @vlad, daca e vreo panica, imi iau 3 pisici.

    00
  43. oare „s a mai facut”?! :))
    sa fie din Beigbeder? Doar ca la el a fost cu stil ;)

    00
  44. @Corina Da-ti scutul ala jos si agata pe cineva sau lasa-te agatata, lasa pe cineva in tine !

    00
  45. @vali multumesc, la fel, ar trebui sa-mi urmezi si tu sfatul, nu-i aiurea sa stai singur in spatele monitorului ?

    00
  46. @vlad, am sinuzită şi e e greu fără scut că mai strănut. dar am reţinut aluzia şi am rămas cu sentimentul ăsta că o să fie bine.

    00
  47. @Vali, e absolut copleşitor :))

    00
  48. ok, ma bucur :)

    00
  49. @vali aloo … n-am spus nimic ca tu si Corina, nu cred cel putin c-o atragi fizic, va spuneam la fiecare in parte. Si ego-urile alea a voastre n-o sa va faca bine, Corina a inteles unde bat

    @Corina Te cunosc de o viata si inca nu ne-am intalnit

    O zi buna

    00
  50. Am râs cu lacrimi. Pe cuvânt. Trebuie să-ţi repari ratingul la commenturi, Vali. Doamne fereşte! :))))

    00
    • @Corina: hai mă că e bine, serios. e două categorii: ăia care sunt curioși să vadă la față ce fut și ăia care sunt convinși că nu fut, cu subcategoria (a) 100% nu fut și (b) ar vrea să îi fut pe ei. și restul fete care vor să pună problema, dar au văzut verigheta și nu își dau seama dacă e pe bune sau nu și nu știu pe cine și cum să întrebe. :D

  51. Uf! Și restul, după rest în ce categorie se încadrează?

    00
  52. @Corina:

    Comentariul meu era absolut, complet, indubitabil serios! Dacă faci destul sushi titlul îți sună ca „un restaurant italienesc cu cele mai bune sarmale cu clătite umplute”. Și ai imaginea mentală cu sărmanele clătite umplute împachetate în varză murată. De fapt, dacă stau să mă gândesc, pare să fie o analogie perfectă pentru publicitate, așa cum o descrii. Acreală, wtf, pretențiozitate pretențioasă și o varză completă pe unde nu trebuie :D

    00

Adaugă un comentariu

Câmpurile marcate cu * sunt obligatorii! Adresa de email nu va fi publicată.

1. Linkurile utile în context sunt binevenite.
2. Comentariile asumate fac bine la blăniță.
3. Șterg comentariile care îmi strică buna dispoziție.
4. Nu fiți proști, agramați sau agresivi la primele 50 comentarii aici.

Susținere

Susține acest blog cumpărând de la eMAG sau de la Finestore.