Cum omoară supermarketurile magazinele de cartier

De vreo câteva săptămâni văd dimineața la Kauflandul din cartier ceva: proprietarii de magazine de cartier cumpărând în cantități mari produse. Ce credeți că fac cu ele? Le iau pentru consum propriu sau pentru a le vinde mai departe, în timp ce se plâng că supermarketurile le omoară afacerea?

Mulțumesc că ai citit acest articol.
Dacă vrei să susții acest blog, cumpără un abonament de 5$

55 comentarii

  1. Vaneaza ofertele. Cateodata supermarketurile au oferte mai bune decat distribuitorii/en-gros-istii

    00
    • Exact, sau cumpara produse din marca proprie a magazinului (ulei, faina, zahar, conserve, sucuri, etc), carora, daca le baga adaos, tot ies destul de ieftin incat sa se vanda.
      Iar in zonele rurale, lumea cumpara, ca se uita sa fie ieftin, nu neaparat de calitate.

      00
    • *cred ca am abuzat de prea multe virgule.

      00
  2. cat adaos comercial pot pune ca sa li se renteze si totusi sa mai cumpere cineva de la ei? Aici la Oradea este pe centura West Market (ceva piata angro) care a fost investigata ca vindea produse aproape sau chiar expirate. Veneau oamenii (buticarii) de la zeci de km sa cumpere marfa.

    00
    • la o sticlă de cola de 2 litri pun 1 leu.

    • O sticla de ulei o cumpara cu 3,2 lei si o vinde cu 5 lei.

      00
    • Depinde unde e pozitionat.
      Am un prieten cu doua magazine intr-un oras mic. Imi spunea ca la produsele de baza are adaosuri foarte mici. La o sticla de ulei nu poate pune mai mult de 40 de bani adaos.
      E doar un Penny in oras.

      00
    • La mine lângă bloc e vreo 6-7 lei un Cola de 2L, deși la maxim 1 km e Profi si la vreo 2-3 km e Kaufland, dar câteodată nu te mai duci până mai departe.

      00
    • De ce a primit atâtea minusuri Andrei M?

      Se pare că deranjează pe cineva termenul ăsta de „adaos comercial”.

      00
    • pigus, probabil este o dovada clara ca nu se merita si zici ca li se renteaza.

      00
  3. Si saptamana-i buna…

    00
  4. Asta au făcut din totdeauna

    00
  5. In general magazinele mici cumpara de la Selgros, Metro si in functie de ce promotii mai sunt de la Kaufland si Carrefour.

    Nu toata lumea are masina sau chef sa care cumparaturi cu autobuzul.
    In Sacele acum multi ani mai toata carnea era de la Selgros

    00
  6. La cat de lenesi sunt romanii, nu as spune ca e o afacere pe duca. Dau un exemplu. Eu locuiesc in Floresti, renumita mahala-dormitor de langa Cluj. Toate bune si frumoase pana in momentul in care vad tineri/adulti veniti in Cluj la munca/studiu, fara un venit prea mare/frecand menta, care se plang de chiriile scumpe si preturile la apartamente. Dar nu vor nici in ruptul capului sa stea in Floresti/alte mahalale-dormitor (oriunde altundeva la 5-10 km de centrul orasului). Eh, extrapoland un pic, putem sa concluzionam ca multi romani sunt dornici sa plateasca dublu/tripu chestii pe care nu si le permit, dar prefera sa fie confortabili. De ce nu ai face bani cu oamenii astia dandu-le cartofii la pret dublu?

    00
    • Poate nu vor să miroasă căcat de găină in fiecare dimineață, sau să doarme in blocuri făcute cu fundație de peturi.

      00
    • In oras te si culturalizezi, ce sa faca la tara cand ei vor o viata mai buna nu ce au trait pana acum.

      00
  7. Pai seara ce crezi ca aia care cumpara treij’ de kile de banane si alte legume/fructe bagate la reducere, nu tot pt aia le iau…cand sunt bagate la un leu, doi, normal ca le convine sa le vanda la magazinul lor de colt cu 4-5… Si n-as avea o problema cu asta, doar ca pt clientii normali e de rahat ca nu mai pot gasi marfa.

    00
  8. Cred ca e un cumul de factori. Foarte multa lume dispune de masina personala, magazinele mari sunt de cele mai multe ori in oras si nu la 5-6 km distanta, magazinele mari au marciile ieftine si discount-uriile pe care nu le vezi la magazinul de colt.

    00
  9. Am fost o data seara inainte de inchidere la Kaufland, cred ca in jur de 21. Si era neobisnuit de multa lume, eu nu mi-am dat seama de ce. Si stateau asa in mijlocul magazinului si asteptau cuminti. Si odata anunta trompeta „reducere la ciuperci” sau la „cacat congelat”. Sa-i vezi cum se repezeau ca sacalii direct sa umple cosul. Nu erau neaparat buticari, pur si simplu asa cum se puneau inainte la coada la magazin pe vremea lui Ceasca sa ia ce o veni asa stau acum sa prinda oferte la orice inainte de inchidere. Bleax.

    00
  10. Hai să vă învăț, poate vă faceți butică:

    Dacă cumperi de la un engrossist, pe factură va fi înscris codul tău fiscal.
    Ulterior, cel târziu în data de 25 a lunii, sau la sfârșitul trimestrului, pentru cei cu raportare trimestrială, atât tu cât și cel care ți-a vândut marfa veți raporta prin intermediul Declarației 394 valoarea mărfii cumpărată de la el și vândută ție.
    Undeva, în adâncurile finanțelor există un server care compară cele două valori și care, dacă cele două valori nu sunt egale, pornește o alarmă și aprinde niște beculețe, unul în dreptul numelui tău, altul în dreptul numelui celui care a vândut. Pentru că dacă valorile nu sunt egale înseamnă că cineva a încercat să fenteze sistemul.
    In momentul în care sună alarma, băieții de la ANAF sar pe bara aia nichelată, se lasă să alunece până în garaj, se urcă în Dustere și nu se mai opresc până la prăvăliile voastre.

    In concluzie, ca să nu sune alarma la serverul ăla, va trebui să-ți contabilizezi tot ce ai cumpărat.

    Contabilizând tot ce ai cumpărat va trebui să contabilizezi și tot ce vinzi, pentru că altfel în acte va apare că ai o mulțime de marfă în prăvălie când de fapt tu nu mai ai decât acolo un borcan expirat cu salată de sfeclă.
    Contabilizând tot ce vinzi înseamnă că va trebui să plătești impozite și taxe.

    Toate neplăcerile astea pot fi evitate destul de simplu, mergi la Kaufland și cumperi „pe persoană fizică”.
    Cumpărările astea pe persoană fizică nu se mai raportează analitic, ci se adună toate bonurile de casă dintr-o lună, indiferent cine a cumpărat, și se raportează valoarea totală. Așa că fiscul nu va mai ști cât a cumpărat Vali Petcu, ci va ști cât au cumpărat toți clienții magazinului într-o lună.

    Cumpărând pe „persoană fizică” nu mai e nevoie să înregistrezi intrările, nu mai e nevoie să înregistrezi ieșirile, în concluzie nu mai e nevoie nici să plătești impozit pe venit/profit sau TVA.

    00
  11. Cumpărăturile sunt facute predominant cu bonurile de masă pe care magazinele de cartier le primesc de la clienți. Este printre cele mai ușoare metode de răscumpărare. Ai pus-o dacă te nimerești la casă în spatele unuia de genul menționat. Omul are nevoie de factură, iar factura pentru produsele achitate cu tichete de masă nu poate depăși valoarea tichetelor dintr-o lună.

    00
  12. Problema majora a magazinelor de cartier nu este aprovizionarea ci lipsa de viziune asupra plasarii de produs, amenajarea interioara cat si statistica vanzarilor. Majoritatea n-au nici macar un rahat de POS care sa le spuna „boule, mai ai 4 sticle din sucul X, cumpara x bax-uri”. Se aprovizioneaza dupa cum au chef, de unde au chef, fara a tine cont de ce au in stoc si de perioada.

    00
  13. Buticarii sunt scumpi. S-au ingropat singuri.
    Clientii intotdeauna vor cauta produsul mai ieftin.

    00
    • Clienții caută și confortul și proximitatea. Marea majoritate. Am un Carrefour Market peste stradă, un Cora la o stație de metrou și un Lidl la o stație de autobuz. Dar dacă mă apucă la 8 seara pofta de semințe, snacks-uri, îmi trebuie un ulei sau un orez urgent pentru gătit, sau un pachet de țigări, nu pierd 20 de minute ca să traversez ditamai bulevardul și să stau la coadă. Merg la buticul din colț și le iau în 3 minute. Asta pentru că îmi și permit.
      Dar am observat că foarte mulți își permit, din moment ce, după ce Carrefour Market-ul a anunțat program non-stop, s-au mai deschis 2 buticuri și un Shop&Go în zonă.
      Asta cu supermarketurile care îngroapă buticurile de cartier e cea mai mare vrăjeală.

      00
    • Magazinele de proximitate au preturile mari din cauza supermarketurilor !

      00
    • nu mi-e rusine nici cu preturile crescute din cand in cand la anumite produse de unele dintre supermarketuri. spre exemplu in zona mea un magazin vinde apa cu sub 5 lei 5-6 litri, daca merg inca ceva sute de metri iau de la supermarket/uri o apa la acelasi pret sau usor mai ieftina si mai proasta

      00
    • Stau langa un magazin de cartier. Foarte aproape. E de talia unui Mega Image mai mititel. La anumite categorii de produse (cafea, ciocolata, produse lactate, bere premium) are niste adausuri de te ia mintea.

      Si stii ce? Vinde de rupe.

      De ce? Pentru ca e la 3-5 minute de vreo 12 blocuri turn (minim 1500 de oameni stau in imediata apropiere).

      Magazinele de proximitate nu or sa moara, chiar daca vand clar mai scump. Da, supermarketurile le iau din vanzari, dar e loc destul si pentru ele.

      P.S. Nu ma refer la buticuri.

      00
  14. Langa magazinul de cartier a aparut un Profi. La profi Borsec de 2L e 2.29, la magazinul de cartier e 3 lei. Ghici ce? In doua luni magazinul de cartier (care pana atunci era singurul din zona si vindea de rupea) s-a inchis.

    00
    • Magazinul de cartier s-a inchis datorita supermarketului .Aceste supermarketuri impun producatorilor si distribuitorilor tot felul de taxe.La sfirsit de luna sau trimestru(depinde cum se platesc aceste taxe ),supermarketul poate castiga usor 30% adaos comercial.
      Pretul de achizitie la Borsec de 2L(LIVRAT DE PRODUCATOR) pentru magazinele de cartier este mai mic putin decit pretul de la raft de la profi.

      00
    • păi profi s-a reprofilat în magazin de cartier, deschid zeci și sute de magazine mici, la parterul blocurilor, etc.
      verifică-le planul de viitor, o să vezi că asta e strategia lor (mai mult de o mie magazinashe pentru 2019 sau ceva de genul).
      și normal că bietul magazinaș vechi n-are nicio șansă întrucât profi se aprovizionează la prețuri de dumping.

      00
  15. Nu stiu cate minusuri voi lua pentru comentariul asta:
    – mi se pare normal sa-ti aduca buticarul Cola la parterul blocului si sa o vanda cu 1 leu in plus. De ce? Pentru ca iti scuteste timp. Vrei TIMP, plateste-l. Un leu, doi lei pentru 15 minute scutite nu e chiar de colo, nu credeti? :)
    Ar iesi 5 lei pe ora, timp scutit. Voi cu cat sunteti platiti pe ora? Merita sa nu dau 1 leu in plus?
    –-
    Fiind „pe foame”, am batut intr-o zi jumatate de oras pentru 50 de centi economie. In ziua aia a fost declicul: frate, am pierdut doua ore pentru 50 de centi? Are sens? Cu cat sunt platit pe ora? Cat timp economisesc daca voi cumpara mai scump, de la magazinul de langa mine? Iar cu aceasta gandire am reusit sa economisesc mai mult timp, si sa „pierd” un maximum de 10-15 euro pe luna.

    Buticarul care iti aduce uleiul la parterul blocului iti face un serviciu.

    00
    • eu sunt de acord cu tine. comoditatea costă. dar explică-i asta și ăluia care nu înțelege că un tricou costă 200 lei in țările cu autostradă și 300 lei în țările fără apă caldă :)

    • @Cristi

      Să-l pună în preț, nu ca bacșiș.

      00
    • Cristi, pe langa timpul castigat de care spui, sa stii ca iesi in avantaj si financiar. De foarte, foarte putine ori te duci in supermarket sa iei o punga de orez si sa iesi pe usa doar cu punga de orez. De cele mai multe ori mai cumperi inca 2,3,4 chestii care nu erau trecute pe hartie. Daca te duci la butic sa iei un borcan de castraveti, cu borcanul pleci aproape intotdeauna.

      00
  16. Stau în Bucuresți, dar uneori mai merg la părinți într-un oraș de provincie. Are un Penny, un Profi și un Lidl, deci nu e chiar uitat de lume. Chestia este că pe lângă astea mai sunt “enșpe” magazinașe care se aprovizionează de la astea mari. Să vă spun prețurile? 4 lei o pungă de zahăr, 5 lei o sticlă de ulei, 5 lei o pungă de 1 kg de făină și lista poate continua.
    Și mă întreb cum naiba pot rezista astea, într-un oraș mic în care ajungi la unul din acele supermarket-uri, pe jos, în maxim 5 minute. Cât de comod să fii?

    00
  17. Asta este unul din motivele pentru care supravietuiesc : dau pe caiet .

    00
    • NOU
      #51

      Da, fix d-asta supravietuiesc, ca dau pe caiet la 10-20 persoane si unele iti aduc banii dupa 5-6 luni sau nu mai trec pe acolo. Daca stai sa faci un calcul la sfarsit de luna o sa vezi ca tu nu ai banii aia sa iei marfa si ajungi sa te rogi sau sa-l cauti pe Gigel printre vecini. In provincie majoritatea buticurilor sunt deschise in locuinta lor cu spatiu lor, in Bucuresti scoti de la 500 euro pana la 2500-3000 euro pentru un butic, eu ma bucur cand vin cei de la ANAF dar ma deranjeaza o chestie, nu i-am vazut niciodata intrati in Mega sau Penny, oare de ce? Cand va aud ca dati cu 1 leu mai mult la cola ma intreb oare daca stiti cum e sa platiti si darile la stat, angajati, curent, taxe, chirie. Am avut prieten de a avut butic la apaca, la 20M de service-ul samsung, platea 1500 euro chirie acu 5 ani, nu era zona circulata pe portiunea aia, langa intersectie e minim 3000+ euro chiria, unde e buticul si patiseria.

      00
    • @ Ryan Pivovar: cred ca te-ai dus un pic prea departe cu comparatia sau exemplul . In mai toate comentariile erau exemple de buticuri din orasele mici, nu de un spatiu langa Apaca pe langa care trec zeci de oameni pe minut (poate chiar mai mult).
      In al 2-lea rand, cei ce iau pe datorie cam platesc la timp , pentru ca e singura lor varianta atunci cand raman ‘prea multe zile si prea putini bani pana la salariu’.

      00
    • Ryan Pivovar, Ce sa caute ANAF la Mega sau Penny?
      Ai vazut vreodata sa vanda aia ceva fara bon? Ai vazut vreodata sa nu aiba facturi pe marfa?
      Normal ca se duc in vizita la aia care vand la negru si fac evaziune si nu stiu ce e ala bon si factura, nu la aia care nu fac.

      Cat despre scosul cu buticul, nu doar in Bucuresti scoti lejer 500-3000 euro cu unul, ci peste tot, inclusiv la sat.

      00
  18. Ce s-a întâmplat cu depozitele orașelor/județene (sau „târg de depozite” cum s-or numi în parte)? În Brașov acolo, nu există depozite de unde își fac ăștia alimentarea?

    Să te duci direct la supermarketuri să cumperi de acolo ca, pe urmă, să vinzi mai departe în magazinul tău, cu adaos comercial mai mare, este o schiță falimetară din start.

    00
  19. La mine în oraș(vreo 10 000 locuitori),s-a deschis un Profi acum 7 ani.
    S-au închis doar 3 magazine de cartier de atunci:unul s-a închis deoarece proprietarii s-au pensionat,unul deoarece proprietarul a dat pe caiet in prostie și la unul singur nu mai mergeau vanzarile.E adevărat ca vanzarile magazinelor mici au scăzut cand a intrat Profi pe piață.

    00

Adaugă un comentariu

Câmpurile marcate cu * sunt obligatorii! Adresa de email nu va fi publicată.

1. Linkurile utile în context sunt binevenite.
2. Comentariile asumate fac bine la blăniță.
3. Șterg comentariile care îmi strică buna dispoziție.
4. Nu fiți proști, agramați sau agresivi la primele 50 comentarii aici.

Susținere

Susține acest blog cumpărând de la eMAG sau de la Finestore.