Nedumerire legată de asfalt

asfalt

Am o nedumerire legată de asfalt şi, cum nu mă pricep deloc la construcţii şi betoane, vă întreb pe voi, poate sunteţi mai în temă. Am văzut de multe ori străzi asfaltate proaspăt care, la prima ploaie, arată precum cea din imagine, cu acumulări de apă din loc în loc, semn că betonul/asfaltul nu a fost turnat uniform.

Din ce am mai văzut, înainte de asfaltare se tasează un pic pământul şi abia apoi se toarnă betonul, deci, teoretic, n-ar trebui să apară aceste gropi la 3 săptămâni după ce a fost turnat. Şi totuşi ele apar, semn că e foarte greu să torni nişte asfalt nivelat în secolul 21.

De ce se întâmplă asta? (Dacă se poate o explicaţie mai elocventă decât “e proşti muncitorii” sau “toţi fură”)

 

sursa poza: 100eyes.ro

Mulțumesc că ai citit acest articol.
Dacă vrei să susții acest blog, cumpără un abonament de 3$

30 comentarii

  1. Cel mai probabil, din cauza greutatii asfaltului, pamantul oarecum se surpa…

    00
  2. Ca orice constructie, un drum are nevoie de fundatie. Se poate face acea tasare a pamantului, se poate pune balast care urmeaza si el sa fie tasat, si daca chiar se face treaba cum trebuie sa toarna un ciment amestecat cu balast mare. Daca pasii astia nu sunt facuti cum trebuie, si daca mixul de asfaltare este facut din economie si cu ciupeli la compozitie, atunci te alegi cu niste drumuri de o calitate indoielnica.
    Din ce am vazut in tarile aste mai calduroase, ca drumurile sa reziste cativa zeci de ani, la temperaturi 45+, mixul de asfalt are in compozitie ba zgura, ba sticla, si soselele sunt ca in palma.

    20
  3. @dragos: poate ne zici si prin tari ai fost, laudarosule. du-te si fa poze, si lasa prostiile. mai ai de invatat

    10
  4. @Phidas – tu citesti inainte de a comenta?
    @exvpa – +1.

    00
  5. la acea asfaltare (din poza) nu i sa dat nici panta de scurgere, ceea ce inseamna ca retine apa. Apa respectiva o mare parte se evapora, o alta parte se infiltreaza

    00
  6. Chestia asta nu se întâmplă doar la noi, am văzut în multe alte țări astfel de ”acumulări”. :)

    00
  7. De curios am citit caietul de sarcini al unui drum care a reuşit să se deniveleze încă înainte de recepţie. Denivalarea maximă acceptată (la un drum judeţean) este de 3 mm/ml. Cum denivelările erau considerabil mai mari am trimis un mail către responsabilul cu recepţionarea lucrării cu fotografii ale denivelărilor şi crăpăturilor. Ai primit răspunsu’? Că eu nu!

    10
  8. Pai sa ne legam, de exemplu, de partea pregatitoare. La drumuri se cere o compactare a stratului din baza de aprox 95-98% . Ca sa obtii gradul asta de compactare trebuie sa umpli zdravan cilindrul compactorului cu nisip si sa faci multe treceri. Insa, compactor mai greu inseamna mai multa motorina consumata. Si atunci, ca sa-i iasa lui Gigel ceva bani din motorina, usureaza masinaria, face mai putine treceri si obtine o compactare de, sa zicem, 75-80%. Apoi vin aia, toarna asfaltul, iar in timp, dupa ce trec pe drum niste utilaje mai grele, tiruri incarcate bine, etc., sigur ca asfaltul se va lasa. Iar asta se intampla pt ca fura unii intr-un stadiu al lucrarii. Gandeste-te ca se fura si in celelalte etape iar rezultatul il vedem cu totii.

    00
  9. Metoda de lucru ar trebui sa arate cam asa: 1. se sapa pamantul si se pune din nou in straturi de cca 40-50 cm si se compacteaza, iar se adauga 40-50 cm si compacteaza si tot asa, la noi din pacate se pune vreo 1.5 m si se compacteaza superficial, deci pamantul va ceda

    2. se pune un strat de balast care la randul lui se compacteaza corespunzator
    3. teoretic ar trebui sa se vina si cu un rand de beton asfaltic ca si baza (fundatie) pt asfaltul care urmeaza sa fie turnat
    4. se toarna asfaltul in conditii optime, nu pe ploaie sau alte prostii

    Concluzie: daca unul din pasii astia se face aiurea, atunci drumurile vor arata asa cum le vedem in general in Romania

    00
  10. “Pe vremuri” exista o chestie numita STAS care se referea la standardizarea echipamentelor si procedurilor de lucru. De vreo 10 ani chestia asta a ajuns la cosul de gunoi al istoriei fiind inlocuita partial si incomplet de standardizarea internationala ISO. Turnarea asfaltului pe trotuare ar trebui sa intre teoretic sub incidenta unui standard de calitate legiferat, intr-un “STAS” dintr-asta; probabil pe vremuri chiar intra si nici acum nu sunt sigur ca nu exista ceva scris undeva. Problema e ca fara “STAS” si fara “enforcement” lucrurile astea se intampla in cel mai simplu mod posibil, precum apa care isi gaseste traseul de curgere de minima rezistenta – adica in cazul nostru arunci asfaltul cum se nimereste, pe ce fundatie ai.

    00
  11. nu ai vrea sa sti ce dezastru ii in Vest (ar, tm, bh). Am vazut cum in prima faza se chinuie sa puna ceva botoane pe strazi timp de 2 sapt, iar apoi dupa 2 sapt se chinuiat sa-l sparga cu masinaria aia de spart. Nu stiu ei ce fac, conteaza sa iasa $$$

    00
  12. in poza e vorba de un trotuar, deci teoretic nu putem vorbi de greutate care sa deformeze trotuarul, asfaltul a fost turnat prost. Am vazut cu executau astfel de lucrari. Deorece trotuarul nu permite accesul utilajelor mari, iar cele mici nu sunt rentabile de achizitioat de constructori, arunca mixul de asfel cu lopata, il intind cu T-urile, si aduc un utilaj copactor mic, daca au in doare, daca nu unu manual, sau daca nu lopata. nu am vazut nici o nivela cu care sa masoare inclinatia. in cazul drumurilor, @boglous are dreptate in ceea ce priveste compactarea. terasamentul se compune din mai multe straturi de granulatii diferite, si fiecare strat trebuie bine compactat inaintea aplicarii altuia. iar de calitatea asfaltului nu mai vorbim. am auzit de ceva romani care au ‘inventat’ o mixtura asfaltica pe baza de zgura, ca si costuri cica ar fi cu 40% mai mici decat cea convventionala. stiu ca acum 1 an sau 2 au asfaltat cativa kilometri intr-o zona muntoasa pentru a testa rezistanta la frig. atata timp cat toti isi bat joc de munca, nu o sa avem nimic de calitate.

    00
  13. Dupa mine pe scurt:

    -solul nu a fost pregatit suficient pentru a suporta trotuarul, deci au aruncat bitumul dupa ce au facut semi cofrajul si adio

    -degeaba ii turnat cu panta daca solul se lasa

    -trebuia batucit, pus nisip-batucit, balast-batucit si tot asa

    Iar daca solul era ciumeg puteau sa sape mai adanc. Asa se practica.

    In rest.. pace si liniste.

    00
  14. Ne trage pamantu’ :)))

    00
  15. Eu locuiesc in Vest, si, de cca 1 an si ceva, se chinuie sa imbunatateasca drumul, dar, dupa ce termina cu o parte, si se ocupa de cealalta, deja partea terminata incepe sa aiba cruste, semne de cauciuc in relief, incepe sa crape, si doar la 2-3 saptamani dupa ce au finalizat. S-a spus ca in vara, vara anului 2011, o sa avem drum ca in palma … cred ca palma celui care a zis prostia aia, e putin malformata.

    00
  16. Daca terasamentul (patul pe care este pus asfaltul) nu este facut cum trebuie, apar chestii de genul.

    00
  17. in pozele cu #paracarecasapresei :)) am aratat cum oamenii mergeau cu polobocul in masina de nivelat si stiau unde sa mai completeze cu nisip inainte de a pune asfaltul cand s-a nivelat.

    in rest, e o chestie facuta la misto, hai sa nivelam, hai sa asfaltam

    01
  18. La tot ce au spus comentatorii de mai sus referitor la compactare (se compacteaza solul, se compacteaza stratul de balast si stratul de balast stabilizat – balast amestecat cu putin ciment si nisip), abia apoi se pune asfaltul, care trebuie si el compactat. In plus, solul trebuie curatat de materii vegetale mari (radacini), care in timp putrezesc si lasa o portiune mai slaba de sol, care se lasa. Daca nu sunt respectati toti pasii astia asa cum trebuie(numar de treceri cu cilindru, gtreutatea cilindrului, calitatea balastului si a asfaltului si curatarea solului), rezulta gropi, adancituri, galme, crapaturi si alte denivelari in asfalt.

    00
  19. Am avut si eu aceeasi dilema legata de strazile din zona mea, care au fost refacute de vreo 3-4 ori in 2008, inca de atatea ori in 2009, iar de anu’ trecut din vara le-au lasat in voia sortii… Sunt numai valuri-valuri, :)) Iar la o portiune din Dezrobirii tot lucreaza de atunci, au ras-o complet si vad ca au lasat-o asa. Din cate am inteles, fiind si solul foarte prost in zona, trebuie facuta o fundatie mai puternica, insa pur si simplu prefera sa lucreze de mantuiala

    00
  20. cunosc ei metoda de lucru. problema e ca daca il fac cum trebuie, la anu’ nu mai au ce lucra, deci nu mai intra bani in cont.

    00
  21. Vine 2012…

    00
  22. sunt proiectant de drumuri si am ceva experienta in executia lor… in poza de mai sus nu e vorba de burdusiri (denivelarea imbracamintii bituminoase datorita subdimensionarii drumului) ci este vorba de lipsa unei pante pentru asigurarea scurgerii apelor. Apa, teoretic curge si la pante de 0.3%, dar de obicei trotuarele se prevad cu o panta transversala de min, 1.5% pentru ca niciodata, indiferent de constructor sau utilaje nu se vor putea realiza perfect plane. tot timpul vor ramane aceste gropi. din cate am putut sa imi dau seama din poza panta acestui trotuar este foarte mica, aproape inexistenta.
    pentru ceilalti comentatori, ar trebui sa va documentati mai mult.
    un trotuar nu se va degrada niciodata din cauza traficului(poate doar daca trec niste tiruri pe acolo) si nici pamantul de dedesupt nu se va “lasa”.
    din ce am mai observat in poza, bordura din dreapta este mai sus decat marginea asfaltului nelasand astfel sa se scurga apa pe zona verde. in plus, zona verde este si ea mai sus, astfel in loc sa se duca apa de pe trotuar pe zona verde este exact invers.
    am vazut mai sus multe commenturi care faceau referire la strazi…alta mancare de peste. nu se aplica aceleasi criterii tocmai din cauza traficului
    de obicei o dimensionare la un drum se tine seama de traficul de pe el. (adica cate masini cu 115kn/osie trec…si de masini mici..alea nu conteaza). la fel e si pe trotuar, nu se fac dimensionari pentru ca incarcarile rezultate din traficul uman e egal cu zero.
    de obicei fundatia fiecarei constructie trebuie sa aiba o adancime mai mare decat cota de inghet a terenului…
    P.S. scuze daca ideile mele sunt haotice….le scriu cum imi vin.

    00
  23. Când se sapă pentru a îngropa ceva, rămâne ceva pământ în plus. Puţin din cauză că s-a îngropat un cablu sau o ţeavă şi o cantitate semnificativă din cauză că pământul aruncat înapoi niciodată nu este compactat. Acest pământ de multe ori cu resturi de spărtură de beton/asfalt se aruncă pe spaţiul verde. Peste câteva luni mai vine unu să îngroape o sârmă şi repetă scenariul. Eventual se mai mătură şi praful adunat pe drum se aruncă tot pe spaţiul verde. Aşa ajung o mare parte din trotuarele (şi drumurile) din România să fie sub nivelul solului de pe suprafeţele înconjurătoare.

    Uneori mai dă spiritul civic în locatarii vreunui bloc şi vor să amenajeze vreun teren ajuns beton de câţi şi câte au călcat pe acolo zeci de ani. Şi din lene de a săpa pentru afânarea unui astfel de sol, se aduc câteva rabe de pământ proaspăt care se întinde deasupra ca să prindă vegetaţia.

    Şi nu mai contează dacă au sau nu pantă, fundaţie, suprafaţă plană etc. Toată apa în loc să se scurgă de pe drum pe spaţiul verde, se acumulează pe drum. Şi dacă ar i numai apa, dar antrenează noroi, gunoaie, resturi vegetale etc. Observ că singurul care a remarcat acest aspect este anvevorbitorul meu, Andrei.

    00
  24. @Zoso – Asta cu asfalt aiurea e normala la noi. Eu am insa alta nedumerire: De ce mama zmeilor au asfaltat Dobrogeanu Gherea partea de catre centru de doua ori iar partea de catre Racadau (pe care sincer iti rupi masina) cand credeam ca o asfalteaza au pus borduri si au asfaltat trotuarul ?!?

    00
  25. NOU
    #25

    Exista norme, dirigisnti de santier, directori de proiect si autoritatea contractanta cu supervizorii ei. Daca acesti oameni nu respecta regulile lucrurile devin kakanii si reactia publicului generalizeaza ideea de antrreprenoriat si constructii de drumuri.
    Il salut pe Andrei si comentariul sau foarte pertinent.

    01
  26. de obicei dirigintii de santier si alti supervizeri din partea beneficiarului sunt pusi acolo pentu a avea cu cine sa mearga la baute sefu de santier…dupa o noapte de baute vor semna orice li se pune in fata

    00
  27. NOU
    #27

    Andrei, situatia e cunoscuta. Pana cand cineva nu raspunde cu capul, o data, de doua ori, pana nu sunt sanctionate abaterile de la caiet de sarcini si ulterior deviz, lucrurile se vor repeta. Situatia e perfectibila si posibila.
    Ramane sa rezolvam cateva probleme. Avem diriginti de santier, dar nu avem manageri de proiect. Avem Primavera dar nu si utilizatori. Avem evaluatori si supervizeri la autoritatile contractante, dar nu si interes, responsabilitate si competenta.
    Cel putin am identificat problema.

    00
  28. totul s-ar putea rezolva: 1. proiectantul sa intomeasca listele de cantitati si antemasuratorile cat mai exact si nu din burta. (o solutie ar fi ca tot necesarul de material, manopera, utilaj, transport ce nu se gasesc in proiect sa fie suportat de proiectant. evident este o problema…toti proiectanti vor umpla cantitatile. aceasta problema s-ar putea rezolva de catre cei de la ministerul transporturilor care sa prevada o suma maxima/km executat.)
    2. momentan autoritatea contractanta POATE (deci nu e obligata) sa ceara sustinere de preturi pentru constructorii care vin la licitatii cu o valoare sub 85% din valoarea fondurilor. ar trebui sa se faca ca in Franta: ofertantii cu pretul cel mai mare si respectiv cel mai mic sunt automat descalificati. apoi se va face media ofertelor ramase si cel care are pretul cel mai apropiat de medie castiga.
    3. ca constructorii sa nu vina cu preturi foarte mici. (la una din licitatiile la care am participat a fost si o firma rivala care a venit cu un pret de 25% din valoarea fondurilor. In ideea in care toti ceilalti eram de la 65% in sus.
    4. ar trebui sa nu se mai aprobe NCS-uri decat in cazuri extreme.
    5. ar trebui sa se introduca un grafic de executie format din cel putin 6 faze. daca constructorul nu se incadreaza in grafic cu fiecare faza…penalizari

    00
  29. NOU
    #29

    Andrei, autoritatile contractante au fost socate sa afle ca exista standarde de cost in Romania. In aprilie nu stiau!
    Acum nota suplimentara nu are voie sa depaseasca 10% din valoarea contractului.
    Conform caietelor de sarcini, cu oferta ta te stergi la fund, oricat de buna ar fi (preturi scazute) daca nu ai un grafic de executie clar, cu stratificarea fazelor si etapele de executie. Licitatiile au devenit mai stricte.
    Ca o incheiere sa nu uitam ca vorbim cu statul. Acel administrator cu oameni slabi, nemotivati si adesea corupti.
    Imi amintesc de unclient care imi cerea sa ii aflu consumul unei norme compuse. Practic primaria pusese in caietul de sarcini o norma compusa, fara a da detalii despre consumul normei. In acest mod ordinar castiga “preferatul”, ce stie ce sa puna in oferta.
    Sa nu uitam de firmele de “consultanta” si “proiectare” after office ale rudelor din primarii si consilii locale. Nu are DNA si SRI atatea microfoane la cate smecherii se fac.

    00
  30. de aia, eu ca proiectant ma feresc sa folosesc norme compuse. prefer sa dau articol, si dupa aia sa scad/adaug material/manopera/utilaj ca sa fie totul mai vizibil, pentru ca am lucrat la serviciul de licitatii al unei firme de executie si stiu ce nasol e sa nu stii ce articol au bagat proiectantii.
    oricum, ideea e ca avem un sistem corupt, care la randul sau corupe atat pe executanti cat si pe proiectanti

    00

Susținere

Susține acest blog cumpărând de pe eMAG prin acest link sau de la PCGarage prin acest link.

Top articole

7 zile