O idee: viață plictisitoare, turism, experiențe, fericire

Un articol lung despre cum călătoritul și restul experiențelor cumpărate, care au devenit noul miraj al fericirii, nu aduc de fapt fericire și că, la final, cei care sunt nefericiți acum vor fi nefericiți și după ce vor călători sau vor sări cu parașuta.

Pentru că nu ai cum să fii fericit dacă iei o doză mică de (ceea ce crezi tu că e) fericire pe an. Sau pe lună. Fericirea se clădește peste tot, și la muncă, și acasă, și în relație, și cu copiii.

Sunt prea mulți oameni care cred că fericirea pică din cer. Sau e reprezentată de un singur lucru, care odată bifat, se va scălda în fericire. Și nu e așa. Din păcate, de fiecare dată când încerci să le explici oamenilor că trebuie să muncească pentru a fi mai OK spiritual, vorbești cu pereții.

Mulțumesc că ai citit acest articol.
Dacă vrei să susții acest blog, cumpără un abonament de 3$

58 comentarii

  1. Blog de bricolaj, topoare… luați vă rog loc pe canapea. Despre ce ați dori sa vorbim.

    00
  2. Încurajezi munca? Să-ți fie rușine! 😀

    00
  3. cumnatu la un băeat a intalnit și români fericiti. poate zice si el cate ceva. mai ales despre partea cu fericirea ;)

    00
  4. Yup, de acord. Eu tocmai asta discutam cu sotul, in timp ce ne intorceam de la un concurs de masini clasice ce s-a tinut langa bucuresti. E personalizata discutia evident, dar e acelasi principiu. O sunasem pe sor-mea sa o intreb daca mergem la ea peste noapte. Ce aveam eu in gand, un gratar scurt si o seara petrecuta in terasa cu berici,tigari si multa vorbaraie. Ea a zisam ca nu ca are treaba (de fapt vrea sa faca ce face de obicei, spala vase, sta cu gura pe copii si pe barba-su, mai strange o toala de pe canapea si tot asa). De altfel e mereu nemultumita, nervoasa, obosita..si de cate ori incerc sa schimb rutina asta a ei prin lucruri marunte dar relaxante, refuza, continuand sa se planga si sa viseze la cai verzi pe pereti. Mno atunci…asta e, unii oameni, desi au tot ce le trebuie, exact ca si in articol, parca vor cu tot dinadinsul sa fie nefericiti. Vor altceva, dar ce au acum nu apreciaza nici 1%..

    00
    • Am întâlnit cel puțin doi oameni de care spui. Toti trei aveau un punct comun, deși provin din medii complet diferite: își doreau mai mult decât îi ajuta creierul.
      Cunosc sentimentul, să vezi că în jurul tău există oameni care pot mai mult, știu mai mult, au unele calități pe care tu nu le ai. Poți deveni un mega-frustrat, foarte nefericit.
      Dar în momentul în care “accepți ca ești prost” (glumesc), adică începi să vezi și la tine existenta unor (alte) calități (eventual pe care cei buni cu care te compari nu le au), lucrurile se schimba.
      Da, in jurul meu există oameni mult mai capabili decât mine. E interesant să vreau să-i ajung din urmă. Dar existența lor ar trebui să mă bucure, AM UNDE TINDE! :)

      00
    • Urmatorul cadou pentru sora ta poate sa fie cartea: In cautarea fericirii de Bertrand Russell. El trareaza atat cauzele nefericirii(competitia, oboseala, invidi, mania persecutiei, frica de opinia publica) cat si cauzele fericirii(pofta de viata, afectiunea, familia, munca, efortul si resemnarea, interese personale)

      00
    • Bah Cristi, tu ai intalnit doi oameni si toti 3 aveau aceasi problema?
      Cum iti permiti sa afirmi ca pe sora Ioanei nu o ajuta creierul? O cunosti, nu o cunosti, simti nevoia sa fii un guru spiritual, care e treaba cu tine?

      00
    • Bah Unu’, e foarte probabil ca sora Ioanei să simtă că e mai puțin deșteaptă decât alții din jurul ei, sau mai puțin deșteaptă decât și-ar dori sa fie. Iar asta sa o enerveze.

      Teoretic, toți ar trebui să simțim asta, că există oameni mai deștepti decat noi, dacă vrem sa progresam. Totul e ce facem când simțim asta.
      Spre norocul meu, mie îmi place să învăț de la alții. Chiar am cerut sfaturi de la oameni cu 15 ani mai mici decât mine. De ce? Pentru ca ei au 8-10 ani experiență în plus față de mine, in domeniul lor de activitate. În plus, sunt creiere noi, formate după alte input-uri. Nu e o rușine să înveți. Permanent.

      Comentariul meu e despre tipologia omului frustrat TOT TIMPUL.
      “Trei” a fost o greșeală de scriere, am scris trei, apoi am vrut sa înlocuiesc cu “câteva”, pentru că nu sunt chiar trei cei pe care-i cunosc. :) “Cel puțin câteva” e corect. :)

      00
    • caz concret: nepotul meu de 11 ani ma învață să pescuiesc.
      De ce?
      Pentru că eu nu am fost interesat de acest domeniu (până la vârsta asta), iar puștiul e disperat după pescuit de la 7-8 ani. Are 4 ani de experiență în plus față de mine.
      Da, eu ii dau ceață la reparat bicle, de exemplu, la mate, la istorie, dar el “ma face” la pescuit. :)
      Acum, eu cum să mă comport: sa fiu frustrat că un plod îmi dă ceață la ceva, sau sa învăț de la un creier care de 4 ani studiază domeniul? Și in era netului, îți dai seama cât flux de informații a procesat…
      Nu sunt un frustrat nemulțumit, așa că il ascult cu atenție dacă are informații bune. :)

      00
  5. nah. Unii se prind.

    00
  6. Arta de a-ti intretine mintea cu meditatie si gymnastics a disparut in europa odata cu civilizatia greaca, nu intamplator autorul art s-a inspirat din scrisorile unui filosof grec, acum ca crestinismul a distrus tot ce tine de disciplina si igiena mintii tre sa platim bani grei budhistilor care au mai supravietuit sa ne spuna si sa ne invete cum sa fim fericiti sau cum sa ne gasim sensul vietii si din pacate meditatia nu este suficienta, mai tre sa stii si cum s-o faci

    00
  7. Din asta intelegem ca tu ai reteta fericirii?
    Nu sunt ironic intreband asta.

    00
  8. contribuie la cresterea fericirii. daca sunt fericit in general, un pic de calatorit ma face sa fiu si mai fericit.
    si cand era naspa, o evadare ma facea sa fiu mai relaxat cand ma intorceam. deci e o cure for the mind, cel putin pt mine. daca autorul devine instant la fel de trist ca inainte, cand se intoarce dintr-o excursie faina, nu inseamna ca i se intampla oricui la fel.

    00
    • Calatoresti in locuri foarte sarace, incat sa apreciezi mai mult ce ai acasa?

      00
    • Ahahahaha
      Deci sa mă întristez total când văd cât de rău e la noi spre deosebire de locurile unde merg in vacanta
      Hahahahahahahahahahahahaha
      Ar fi destul de trist sa gândesc asa
      Bine, nici eu nu stau într-un shithole românesc ci intr-unul din locurile cu o calitate mai buna a vietii

      00
    • Eu am inceput vacantele cu spania, italia, dubai… dup-aia egipt, aici unul din servitorii de la hotel (5 stele) avea o mica gaura in pantof, am intrat in vorba si asa am aflat ca primeste salariu de mizerie. Am iesit din hotel in locuri care nu erau pe harta cu locatii de vizitat recomandate, am vazut saracie lucie. Dupa vacanta am apreciat mai mult incaltarile mele negăurite. Am trait o senzatie pe care n-o mai avusesem dupa vacanta. Next a fost Belize, tot asa am mers prin favelas, plângi in ce conditii traiesc oamenii acolo. M-am intors acasa super motivat, vazand cat de rau se poate ajunge. Vara trecuta a fost tailanda, aici n-am nimerit-o ca inafara de trafic oamenii sunt relativ OK financiar. Bine, mananca tot felul de chestii dar le plac, n-as zice ca e de la saracie. Din discutii cu locali aici, am aflat ca pot merge in tailanda rurala sau Burma, Cambogia sau Laos pentru saracie hardcore. Incep cu Cambogia. N-as fi crezut vreodata ca vizita locurilor crunt de sarace (Desi uneori e ceva discomfort pe durata vizitei in sine) pot duce la atita fericire la reintoarcerea in tara.

      00
    • Mda, daca toti ar gandi asa , judetele din Romania cu cel mai mare succes turistic ar fi TR si VS. Adevarul e ca ma tenteaza.

      00
  9. “Fericirea” e chimie b0$$, o experienta, o situtie e perceputa diferit de la om la om, de la o varsta la alta, generalizezi lucruri despre care nu stii prea multe. Fiecare e cu filmului lui si cata vreme nu poti accepta asta nu o sa fi “fericit”…. vezi hatareala care o faci cateodata aici pe blog spre tot felul de nulitati.

    00
  10. Nu poți fugi de tine. Chiar dacă vei “călători” (fugi) la capătul Pământului, TU vei fi acolo, cu tine.
    Fericirea începe in tine.
    —-
    Am văzut intr-un tramvai doi boschetari, un el si o ea, care stateau pe un singur scaun, ținându-se in brațe. În momentul acela mi-am dorit sa fiu ca ei. :)
    Ce bani, ce posesiuni, ce călătorii în jurul Lumii? Boschetari ce se tin in brate in tramvai! :)

    00
    • Nu înțeleg pe aia care zic că “nu le iei cu tine”. Exact, oamenii sunt trecători, lucrurile materiale rămân.

      00
    • Foarte puțini oameni înțeleg ca cea mai valoroasa chestie pe care o ai este viața însăși. Adică, timpul petrecut aici pe Pământ.
      Să-ti cheltui acest timp cu acumularea de posesii efemere (le ai doar până mori) e justificat doar dacă ai o deosebita plăcere sa acumulezi lucruri.
      Totuși, de cele mai multe ori adunăm chestii de care nu prea avem nevoie, cumpărate cu bani obținuți mergând la un serviciu = timp pierdut (intr-un fel).

      00
    • si daca era un el si un el, nu iti mai doreai sa fi ca ei?!

      00
    • Sa-mi doresc ceva ce nu simt? Nu.
      Conexiunile din mintea mea sunt altele.
      Când vezi o scenă anume și transpui asta in dorință, te identifici cu un personaj.
      Dacă era el cu el, ar fi fost drăguț pentru ei, poate, numai ca eu nu m-as fi identificat cu vreunul din cei doi. Hardware-ul creierului meu e conectat altfel. :)
      Răspuns final: NU. :)

      00
    • ce trist e cristi. Nu faceti ca cristi. Nu fiti niste boschetari prosti care stau 1minut veseli intr-un tramvai, in timp ce ii mananca boli, paduchi si alte cacaturi.

      00
  11. bullshit.

    00
  12. Cand o sa intelegem ca unii oameni sunt fericiti ca isi permit un BMW, altii ca pot trai frugal iar altii ca merg in calatorii de 2-3 ori pe an? Unii ca nu au copii, altii ca au 4 copii. Notiunea de fericire difera de la persoana la persoana da’ intotdeauna o sa apara cate un articol care sa iti spuna cum sa “devii” fericit, cum sa eviti monotonia, cum sa te lasi prada zen-ului si alte cacaturi in gen. Fix in genul stirilor protv “romanii cheltuiesc mult pe mancare” “romanii vor afara din ue” – generalizari stupide. :)

    00
    • In sfarsit cineva care rezuma in mod corect cat suntem de diferiti

      00
    • Da, si intodeauna o sa para cate unul ca sa spuna banalitati gen toti suntem diferiti. No shit, Sherlock ? Fix asta vrea sa spun articolul, ca fericirea legata de un obiect sau de o vacanta e trecatoare, ca ar trebui sa fim fericiti acolo unde suntem, cu lucrurile si cu viata pe care o avem, ca o vacanta de 2 saptamani pe an n-o sa stearga viata de cacat care o avem in cuplu sau la serviciu. Si ca trebuie sa evoluam spiritual si emotional ca sa avem o stare de bine tot timpul. Dar hei, daca tu zici ca romanii sunt fericiti in general cine sunt eu ca sa te contrazic. Nu stiu unde-i vezi tu pentru ca statistic suntem oamenii cei mai tristi din Europa http://www.ziare.com/social/romani/romanii-sunt-cei-mai-tristi-cetateni-din-ue-1511030. Dar stai linistit, nu trebuie sa facem nimic pentru asta, articolul generalizeaza aiurea si noi suntem oameni ok. Sigur ca da…

      00
  13. iete a drecu ce strici tu sfanta dumineca.
    presupun ca experientele cumparate nu te ajuta daca prin ele incerci sa te raportezi la aproapele. am inteles ca ajuta ff mult sa nu postezi experientele astea pe niciun fel de social media – si asta e un exemplu super restrans, da sper ca se intelege unde bat.

    00
  14. Major spoiler: fericirea nu există. Deal with it.

    00
  15. Articolul este partial corect. Faptul ca schimbi mediul, chiar daca ai aceeasi rutina, in unele cazuri te face mai fericit. Tu nu esti mai linistit ca te-ai mutat in Brasov? Ca traversezi orasul in acelasi timp in care parcurgeai o statie de metrou pe Maniu? Ca nu mai miroase a gunoi?
    Eu sunt mult mai linistit si fericit de cand am plecat din jegul de Bucuresti: mult mai putine nimicuri care te scot din minti zi de zi, mai putina rautate gratuita si nesimtire din partea oamenilor. Cand plec in vacanta, plec pentru a vedea locuri noi si a mai schimba peisajul (o mare, un munte), si nu pentru a evada din praf, jeg, trafic si cocalareala.

    00
  16. Lol. Eu sunt fericit boss. Imi permit 2-3 concedii internationale, f0t ce vreau, nu am obligatii, ma simt bine, nu am datorii si nici dorinte de om prost (masini, avutie si alte rahaturi).

    Astia care o dau cu familia, cu copiii, cu serviciul ca motive de implinire sunt cu adevarat oamenii sclavi ai societatii dar trebuie sa recunosc trebuie sa faca si cineva “munca”aia.

    00
  17. Io doar îl vreau pe Cristi de bărbat. Ne putem întâlni în tramvai. :D

    00
    • Dacă îți plac grașii cu chelie precum a lui Picard… :)

      (apropo de gras: sunt un om relativ normal, cu mâini, gât, picioare “normale”, dar am un pepene in loc de burta. :) :) )

      00
  18. Stiu ca sunt nesimtit acum pentru ca o sa jignesc o gramada de oameni, dar consider ca nu ai cum sa fii fericit decat daca esti prost, sau cel putin complet ignorant.

    00
    • nu neapărat ignorant, mai degrabă insensibil – sau cum spun buddhiștii – lipsit de atașamente, detașat
      Mintea și inima tind să dorească, să se atașeze de lucrurile cu care intră în permanență în contact, în cele mai multe cazuri lucrurile alea sunt inutile, nu servesc scopului tău real, dacă reușești să conștientizezi ceea ce ai cu adevărat nevoie, ai toate șansele să și obții chestiile alea și în final să fii mulțumit, împăcat cu tine și chiar fericit. Cu alte cuvinte nu e nevoie să fii tâmpit (prost, ignorant, sărac cu duhul) sau psihopat (insensibil) pentru a fi fericit. Avem nevoie de foarte puține lucruri pentru a fi împăcați cu noi și alea nu sunt întotdeauna chestiile cu care te condiționează societatea să crezi că dacă nu le ai nu vei fi realizat, fericit, șamd, dar sunt într-adevăr chestii care țin de structura fiecărui individ.

      00
    • Ce înseamnă “fericit”? De fapt, ce te face NEfericit?
      Pentru că poți alege să ignori chestii, PENTRU CĂ NU CONTEAZĂ!
      De exemplu, eram o victimă a antenelor, mă enervam, “combateam”, înjuram, îmi creștea tensiunea.
      Până am reușit să văd intr-o zi că tot “efortul” ăsta e inutil. Și am început să ma relaxez în zona asta, cel puțin. De fapt, fiind plecat din țară pentru câțiva ani, am putut schimba optica prin care vedeam lucrurile.
      Iar de aici, bulgarele a început sa crească: ce ma mai face nefericit? Este chiar atât de important, pentru următorii zeci de ani, când oricum voi muri?
      Sunt prost? As vrea să cred că nu.
      Sunt ignorant? Exact CE ignor? Tu, esti neignorant cu TOTUL? Reflectează la asta: ești la curent cu TOTUL?
      In loc de politică, am ales sa nu ignor… metodele alternative de producere a energiei electrice. :)
      Fericit nu sunt, dar sunt mai aproape de concept. :)

      00
    • nu esti nesimtit. Esti un prost care se vrea superior “wow…daca eu nu ma simt fericit inseamna ca trebuie sa fii destept ca sa fii nefericit, pentru ca eu sunt destept”.

      Este evident ca trebuie sa fii ignorant. Trebuie sa iti pese doar de oamenii cu care esti apropiat. Nu trebuie sa fii nefericit ca niste sirieni se impusca.

      00
    • Eh, merge si indiferent, nu neaparant ignorant :)

      00
  19. Banii. Oricat ar nega unii, fericirea e direct proportionala cu “cantitatea” de bani pe care ii ai. Sigur, acum vor curge minusurile si exemplele de oameni bogati care s-au sinucis, dar experienta pe mine asta m-a invatat.

    00
    • Te-a învățat pe tine. Tu ești unul singur, un exemplu din cele X miliarde de posibile exemple.
      De exemplu, pe mine (iar, un exemplu, unul singur) experiența mi-a arătat că banii sunt buni, dar nu te fac fericit. Nu-mi doresc sa fiu ca X, ca Y, colegi și prieteni (mai) bogați. Stresul asociat cu acumularea de posesii e prea mare.
      Componenta materiala, o chestie cu care mulți se simt ca pestele în apa, mie îmi dă un stres enorm.
      —-
      (comentez la fiecare replica pentru că e un subiect care mă interesează teribil. Am declarat pentru mine că sensul vieții e să fii fericit, iar orice discuție cu puncte de vedere despre acest lucru îmi captează atenția. :) )

      00
    • Dacă ziceai ‘are o oarecare legătură’ în loc de ‘direct proporțional’ nu te dădeai de gol că ești un sărac frustrat (cu bani sau fără, irelevant).

      Banii sunt doar un mijloc și țin doar de foame, nu de fericire. Dar, evident, nu poți fi fericit dacă ești flămând. Dar asta nu înseamnă că dacă ești sătul ai fi fericit direct proporțional cu lipsa foamei.

      Banii sunt doar o problemă care trebuie rezolvată, că oricare alta, nu sunt o soluție în sine pentru alte probleme.

      De aia dacă ești prost când ești sărac, prost rămâi și după. Dacă ești frustrat înainte, la fel vei fi și după. Doar că ceva mai sătul și mai bine îmbrăcat.

      Banii aduc plăceri, asta e perfect adevărat și indiscutabil, dar nu fericire, nu poți pune semn egal între ele, chiar dacă cumva pare așa de la distanță.

      Aici vin exemplele tale cu bogătașii sinuciși. După epuizarea tuturor plăcerilor ce se pot cumpăra, ai ajunge la aceeași concluzie ca ei probabil. Te simți bine pe moment dar tot gol pe dinăuntru, și e greu de acceptat atunci când credeai că poți avea totul, că de fapt nu e așa.

      00
    • Nu iti dau minus dar nici plus. Ai sa razi dar chiar exista oameni fericiti dar saraci si oameni bogati dar nefericiti , bizar ,dar exista !

      00
    • Personal cred ca pana la un anumit punct fericirea e direct proportionala. Dupa aceea mai putin, daca castigi 3000 de euro sa zicem pe luna, 6000 de euro nu or sa te faca de 2 ori mai fericit. Da, o sa poti sa-ti permiti mai multe lucruri (masina, casa mai bune, dar nu o sa iti permiti sa zicem Ferrari).

      Banii sunt importanti in ecuatia fericirii cat timp ii folosesti sa ai un trai decent cat sa nu ai grija zilei de maine (sa iti elimine din stresul asta). Apoi daca ii folosesti sa ii faci si pe altii (cei din jur mai ales) fericiti.

      00
    • Doar saracii cred ca banii aduc fericirea. Sorry

      00
    • doar prostii cred ca “doar saracii cred ca banii aduc fericirea”. Cel mai pervers lucru din lume: sa ii explici saracului ca fericirea este ceva care nu tine de sanatatea financiara ci de cu totul alte chestii.
      Da. Sa ai o casa este la fel ca a nu avea.
      Sa calatoresti e la fel cu a sta acasa.
      sa ai ce manca e la fel ca a face foamea.

      Banii nu aduc fericirea, da ai dracu daca nu o intretin.

      00
    • animalu’ spune de mai multe ori ca suntem “proști” și “triști” pentru ca nu gandim ca el. Așa iti dai seama ca e un “trist” nefericit, iar de primul lui “calificativ” rămâne de văzut. :)
      —-
      Până una/alta, Dan2 are dreptate:

      “It’s been debated at what point does money no longer change your level of well-being. We found that the ideal income point is $95,000 for life evaluation and $60,000 to $75,000 for emotional well-being. Again, this amount is for individuals and would likely be higher for families.”

      Emotional well-being, or feelings, is about one’s day-to-day emotions, such as feeling happy, excited, or sad and angry. Life evaluation, really life satisfaction, is an overall assessment of how one is doing and is likely more influenced by higher goals and comparisons to others.

      “And, there was substantial variation across world regions, with satiation occurring later in wealthier regions for life satisfaction,” Jebb said. “This could be because evaluations tend to be more influenced by the standards by which individuals compare themselves to other people.”

      Jebb’s area of expertise is in industrial-organizational psychology. The senior author on the paper is Louis Tay, an assistant professor of psychological sciences. The research is published in Nature Human Behaviour.

      The research is based on data from the Gallup World Poll, which is a representative survey sample of more than 1.7 million individuals from 164 countries, and the estimates were averaged based on purchasing power and questions relating to life satisfaction and well-being.
      —-
      Sumele sunt salariu brut anual, in State, din câte îmi dau seama.
      Ajustați pentru România.
      ——

      P.S.: azi am aflat ca Tariceanu are un apartament de 11 camere (unspe’) proprietate in Mamaia, intr-un complex unde s-a cazat Armand Assante.
      Unspe camere… e mai fericit cu 11? :)

      00
  20. multumesc pentru articol!

    00
  21. “Meaning is a Jumper That You Have to Knit Yourself”

    https://www.youtube.com/watch?v=psaCM1j9LEM

    00

Adaugă un comentariu

Câmpurile marcate cu * sunt obligatorii! Adresa de email nu va fi publicată.

1. Linkurile utile în context sunt binevenite.
2. Comentariile asumate fac bine la blăniță.
3. Șterg comentariile care îmi strică buna dispoziție.

Susținere

Susține acest blog cumpărând de pe eMAG prin acest link sau de la PCGarage prin acest link.