Fondul de Garantare a Depozitelor Bancare e o glumă proastă

read_between_the_linesSă presupunem că mâine o bancă intră în incapacitate de plată. Fondul de Garantare a Depozitelor Bancare intervine şi plăteşte deponenţilor banii avuţi la bancă, în limita a 100.000 euro, având pentru aceasta disponibili 500 milioane euro. Toate băncile şi-au informat clienţii că banii lor sunt garantaţi de stat, deci îşi vor recupera banii în caz că se întâmplă ceva.

În România, conform cifrelor publicate, sunt 37.000 oameni care au în conturi între 50 şi 100.000 euro. Deci, dacă mâine pică una dintre băncile mari, Fondul de Garantare are bani doar pentru 5.000 de deponenţi. Restul pot dormi liniştiţi, banii lor sunt garantaţi de stat.  Oare civilii care au 20-30-50.000€ în bancă vor avea loc de toţi prietenii sistemului?

E matematică elementară. Numai că nici un reporter nu şi-a pus întrebarea asta.

Mulțumesc că ai citit acest articol.
Dacă vrei să susții acest blog, cumpără un abonament de 5$

48 comentarii

  1. Ai si nu ai dreptate.
    Nu stiu cum e in banci, dar imi aduc aminte ceva din vremea cand am lucrat la o firma de asigurari. La sfarsit de luna, ei calculeaza o suma care se cheama „rezerve” – suma asta e formata din procente din valoarea fiecarei polite care e in vigoare pentru luna urmatoare, dupa niste formule mai mult sau mai putin incurcate. Cand au calculat suma respectiva, firma este obligata sa puna „deoparte” banii respectivi.
    Ce reprezinta rezervele alea? Probabilitatea ca un X% din riscurile asigurate sa se si produca. Evident, intr-un caz extrem, X poate ajunge la 100%, dar nimeni nu ia in calcul varianta asta. Ca sa iti faci o idee – tin minte ca polita cea mai mare era de ordinul miliardelor (singura, intr-adevar, si care era si reasigurata), iar rezervele lunare undeva la nivelul sutelor de milioane. Carevasazica, X era undeva la 5-10%.
    Cam asa cred ca se merge si aici – e o distributie a conturilor in banci, deci sansele ca toti aia 37.000 sa ceara rambursarea a cate 50.000 (minimum) in acelasi moment sunt relativ reduse. Ca idee generala, majoritatea oamenilor care detin sume de genul asta le impart in mai mult conturi, tocmai pentru a reduce sansele sa fie prinsi cu pantalonii in vine de caderea unei banci anume.

    11
  2. ma omoara postarile despre banci/politica si alte nimicuri , da ce esti OTV ?

    02
  3. In textul tau e o contradictie logica

    Spui ca sunt 37000 de deponenti cu conturi intre 50 si 100mii euro. Mai spui ca, daca pica una din bancile mari, fondul de garantare are bani doar pentru 5000 de deponenti. Se desprinde ideea ca toti cei 37000 de deponenti erau la banca care a falimentat, ceea ce nu poate fi adevarat. Toti cei 37000 sunt raspanditi la mai multe banci. Daca pica mai multe banci in acelasi timp, atunci da, Fondul de garantare ar putea sa crape, dar aceasta situatie e putin probabila.

    10
    • @Radu: citeşte al doilea link din text. mai sunt şi 12.600 persoane care au depozite peste 100.000€. teoretic da, n-au cum să fie toţi la aceeaşi bancă. practic, vorbim de o masă foarte mică de oameni care isi vor primi banii inapoi.

    • toata lumea are banii la ING, se stie :P

      20
  4. @Radu – sa mori tu ca e putin probabil sa pice mai multe banci odata? eu fac pariu pe ce vrei tu, nu doar ca vor pica mai multe odata, ci dupa prima banca vor urma toate intr-un interval relativ scurt. si nu mai e mult pana atunci… . Iti dau eu in scris ca din fondul ala nu-si va primi nimeni banii inapoi, cei cu adevarat „destepti” vor sti dinainte ca trebuie sa-si retraga banii. Fondul ala de garantare e o poveste spusa fraierilor pentru a preveni panica bancara, dar nu va da niciodata un ban inapoi in nici o tara din lumea asta.

    11
  5. Nu e o gluma proasta; e o vorba de linistire: „stai linistit, totul e in regula”. Desigur, nu are acoperire.

    00
  6. Parintii mei si-au recuperat niste bani de la fondul de garantare cand cu falimentul BIR prin 2000. Bine, mancati de inflatie.

    00
  7. Ca si in cazurile anterioare (bancorex etc.), se va plati din fond pana la eventuala secare a acestuia, apoi diferenta de la buget pana la acoperirea intregii sume. Apoi restul poporului suntem buni de plata. Si in definitiv ce ar mai conta despagubirile unei banci, doua, la cate generatii vor trebui sa munceasca pentru a rambursa banii imprumutati toti anii astia de pe afara? C-asa-i in tenis…

    10
  8. Ideea fondurilor de garantare nu este neapărat să despăgubească lumea după ce se produce un crash. Ideea este să prevină producerea unui crash micșorând riscul unui bank run.

    00
    • @Me Again: ok, dacă la bank fun vin 5.000 oameni care cer câte 100.000, ce fel de panică se va instala după ce lumea va afla că restul nu isi mai pot recupera banii?

  9. Eh, aici e putin mai grele, nu e pentru ingineri :). Asa cum profitul real al patronului e una, si se traduce in x6, vile si vacante, si profitul contabil e alta (de cele mai multe ori negativ :D), tot asa fondul de garantare din punctul de vedere al fiecarei banci e o chestie enervanta (din banii depozitati cota parte se duc automat la banca nationala) si din punct de vedere al deponentului e cu totul altceva: deponentul este incurajat sa isi imprastie investitiile, nu sa isi puna toti banii la banca cu cea mai mare dobanda.
    De primit isi vor primi banii toti deponentii, dintr-un motiv foarte simplu: banii nu provin din fondul de garantare, ci sunt garantati de catre stat. Deci repet, ca poate nu s-a inteles: in caz ca da o banca faliment, banii ti-i da inapoi BNR, si nu o entitate oarecare, care se numeste fondul de garantare. Da, exista fondul de garantare, dar ne intoarcem la punctul 1: ala e facut tocmai ca sa puna hatul pe banca.
    Si da, s-a intamplat de cateva ori in Romania sa pice cate o banca, si absolut toti oamenii care s-au incadrat in criteriile f.g. si-au primit banii.

    00
  10. N-ai zis nimic de firme. Si persoanele juridice intra la FG. Daca-i „calculezi” si pe ei sari mult de aia 37.000 buc.

    00
  11. Sa pice o banca?Cum sunt BT, BRD, BCR, RB e mai greu.alea mai mici e posibil, dar nu au nici clienti multi, ca deh, conteaza si brandul cand mergi la o banca sa-ti faci un depozit.Cele cu origini in Grecia sunt predispuse la asa ceva

    00
  12. bre, stii ce ar fi tare? o parere despre lyoness

    deja creeaza isterie si oamenii sar cu capul inainte mai ceva ca la caritas

    00
  13. Ai uitat sa identifici si grupul de indivizi care si-au facut din timp mai multe conturi pana in plafonul de 100k si care mai mult ca sigur vor avea si intaietate la retragere:)

    00
  14. @zoso: tocmai asta ziceam: scopul fondului de garantare este să nu se ajungă în situația aia in the first place.

    Bine, nu știu cât o să funcționeze asta în România. Românul are deja experiențe neplăcute cu băncile și recuperarea banilor, deci nu știu dacă o să se culce pe o ureche în genul „las’ că-s garantați”.

    00
  15. @me again: goal achieved :).
    Interesu’ BNR este sa nu se creeze „bule” de tipul: se infiinteaza o banca (Banca internationala a teparilor romani), da dobanda 500% la 72 de ore, se ingramadesc pinguinii cu camioane de bani, si restul se cunoaste.
    Asa ca romanasii de mai sus care nu au incredere in fondul de garantare sunt „buni” pentru BNR, nu deranjeaza pe nimeni lipsa de incredere in fond. Ce este cu adevarat periculos este prea marea incredere in banci.
    Si repet pentru a taspea oara: banii nu sunt garantati de o persoana juridica denumita „fondul de garantare a depozitelor”, pentru ca fondul nu are personalitate juridica. Banii sunt garantati de catre statul roman. O garantie de stat e mai tare decat o garantie bancara, de fapt e cea mai tare garantie existenta pe planeta Terra. Singura solutie mai sigura decat garantia de stat este tinutul banilor sub forma de numerar intr-o locatie securizata.

    00
  16. Dupa matematica ta elementara, nici sitemul asigurarilor auto nu are cum sa functioneze, pentru ca nu sunt bani pentru a repara toate masinile in acelasi timp.

    00
    • @Vali: şansele ca un accident in lanţ să strice 10.000 maşini sunt mici. şansele ca o bancă să crape sunt puţin mai mari.

  17. si datoria sua catre chineji e garantata de stat si ups, se pare ca nu se va plati. statul poate decide oricand ca datoriile pot fi esalonate pe tzaspe ani, asa cum au facut cu cei care si-au castigat la CEDO banii

  18. Fondul ala e o componenta strict simbolica. Doar nu ne imaginam ca sunt pusi deoparte, in niste saci, 500 de milioane de euro care stau degeaba in asteptarea unei fantasmagorice incapacitati de plata.

    Bancile au niste rezerve minime obligatorii (RMO) in custodia BNR. Suma e de ordinul a miliarde de euro.

    @zet, numerar in locatie securizata? Stiu niste termite usor infometate :)

    00
  19. @arhi: nush ce meserie ai, dar le confuzezi bine si apasat. Datoria unui stat nu e tot aia cu garantia de stat. Daca iti garanteaza unkiu sam ceva, apoi stai tu linistit, ca doar in varianta cu asteroidu’ ramai cu buza umflata.
    2: SUA nu datoreaza nimic chinei, e ca la radio erevan: china a investit in sua :) (bonduri de trezorerie). Este o diferenta intre imprumut si investitie. E ca diferenta dintre un depozit la banca (iti aduce profit apropiat de mumu) si bagat banii intr-un SRL (doua posibilitati: ajungi jiji becali si iti iei mumu de la toti suporterii dintr-un oras oarecare, sau te spanzuri frumos de calorifer, dupa ce ti-ai lasat copkii pe drumuri).
    3. cand o sa intre sua in faliment sa imi spui si mie, si pe cuvantul meu ca ai de la mine un butoias de ala de bere heineken. defaultul sua de fapt si de drept este o imposibilitate. Si daca vor ei, sua, sa nu-si mai plateasca datoriile, restul lumii ramane cu destu-n cur, si nu au ce face, dintr-o cauza cat se poate de banala: nu exista o alternativa la piata financiara a SUA. nu exista o piata financiara unde sa poti vinde sau cumpara bonduri de sute de miliarde de dolari pe zi. Caci ce e de fapt defaultul, de ce o tara ar trebui sa se fereasca de asta? dintr-un singur motiv: pen’ca ii scade ratingul, ceea ce scumpeste automat finantarea. Da, dar ne referim la tari normale: grecia, bulgaria, argentina (pe marginea sau intrate in default pana in gat). Pentru SUA scaderea ratingului e fix pla: scadeti voi acolo la voi ce rating vreti, si dupa aia va asteptam pe wall street cu 2-3 sute de miliarde, maine dimineata, la ora 8.
    Deci daca maine sua intra in default, o sa fie la fel de rau sau de bine pentru toata lumea (china, arabii, etc), si o sa fie un pic mai rau pentru guvernul sua, in sensul ca la bugetul lor de 17000 de miliarde de dolari, partea imprumutata va fi un pic mai scumpa. Dar cui ii pasa de partea imprumutata?
    Serios, sua sunt intr-o pozitie sf: oricat ar cheltui, bani exista. E ca si cum o familie intra pe datorii, dar oricat de mult ar intra pe datorii, banii se improspateaza automat. Singura amenintare la adresa sua ar fi aparitia unei piete financiare alternative. deocamdata nu exista nicio sansa pentru asa ceva.

    00
    • SUA a fost aproape de incapacitate de plată în anii 70, când au renunțat la așa numitul Gold Standard. Tipăreau mai multe bancnote decât puteau garanta prin aurul din rezervă, până când Charles de Gaulle s-a prins de șmecherie. Azi pot să tipărească cât vrea pula lor, pentru că banii numai sunt garantați prin nimic, sunt doar o bucată de hârtie a căror valoare e dată de simplul fapt că la magazin încă îi acceptă în schimbul unor produse.

      00
  20. @zoso: exista o sansa mai mica sa pice toate bancile din romania decat sa aiba accident 10.000 masini simultan.
    Aritmetica e de genul urmator:
    1. sunt vreo 60-70 de banci in Romania.
    2. Bisnitarul care are 10 milioane de euroi de depozitat, gandeste cat se poate de natural: una suta mii la fiecare banca de cacat, de care nu a auzit nimeni niciodata, si la bancile din top 5 cate un milion euro. La bancile astea nu imi este garantat depozitul, dar nu dau faliment veci.
    3. Pepenarul de Dabuleni, care are 3-4 sute de mii de depozitat, gandeste cat se poate de natural: pun maximum una suta mii, si numai la banci din top 3-4.
    4. Amarasteanu’ bugetofag care are si el 3 mii de lei de depozitat nu ma mai obosesc sa scriu, ca nu conteaza.

    Fa si tu un calcul, si ai sa vezi ca la banca ursul brun carpatin, sunt maxim maximorum 8 depozite de o suta de mii de euro, si restul, pana la 20-30 milioane de euro, cat are banca in total, vor fi sub suma asta. Cand o sa pice bubc, fondul de garantare o sa decarteze 30 milioane de iepuroi, pa la domni si pu la doamne.
    In schimb, la BCR, BRD, BT, CEC, RAIF, si altele, sunt depozite de 10 miliarde de iepuroi, dar nu intereseaza pe nimeni, pentru ca aceste banci nu vor da faliment niciodata. Si daca, totusi, da faliment una dintre aceste banci (toate deodata nu vor da, decat daca vin rusii, si daca vin rusii, cui ii mai pasa de depozite? toata lumea se gandeste la ceas, palton, etc), atunci sa vezi surpriza: conform cu punctul 1: din cele 2 miliarde de iepuroi depusi, sunt kklau depozite de un milion-doua, care nu sunt garantate.
    Stati tu linistit, ca BNR de fapt mareste constant plafonul de garantare nu demult (acum cativa ani) era un plafon de 10 mii euro garantati, si stiu ei cel mai bine in ce sens se invarte banu’. Nu cred ca musiu isarescu nu stie sa faca adunari si scaderi.

    00
  21. @ zoso . Asta e diferenta intre tine si arhi. Domnuil respectiv sarea imediat sa-i faca o demonstratie ca nu e deloc asa si ca zet mananca cacat.

    00
  22. hai ma zoso zi mai bine ce vroiai sa zici de la inceput: puneti-va banii la ing ca acolo sunt garantati de olandezi si nu de ai nostri. ca la ei n-o fi tot un fond d’asta si daca e sa pice tot la fel poate sa pice si la ei si la noi.

    00
  23. @zet: m-ai spart, nu am mai citit de mult un text atat de bine formulat, sincer…
    @zoso: asta se numeste ca esti citit de un public premium, nu? Felicitari ca aduni asemenea oameni la tine pe blog…

    00
  24. Doamne fereste sa ajunga vreodata FGDB sa aiba rezerve pentru toate depozitele bancare, chiar si in limita a 100k euro…

    00
  25. Hai sa fim putin realisti. 5000 de oameni e fantastic de putin. Sa dam un exemplu. Cati oameni au 30K in banca? Pai sa zicem minim 1% din forta de munca din Romania (asta minim), deci 1 milion. Banii astora se impart catre 10 banci din Top 10 sa zicem. Ca sa tinem exemplul simplu, spunem ca fiecare banca din TOP 10 are 100K clienti cu depozite de 30K.

    Una din bancile din Top 10, se confrunta cu run on the bank, si e pa-pa. Fondul vine sa despagubeasca cu 30K per deponent (ca atat aveau). Dupa 15000 oameni raman fara bani. Sau dupa 10.000, ca nu toti au 30K, unii au 50-80 etc.

    Concluzia (am facut un snapshot, nu e chiar asa de simpla imaginea), e ca doar 10% din omuletii aia isi iau banii. Asta la prima banca. La a doua care pica, 0% isi iau banii.

    00
  26. „Numai că nici un reporter nu şi-a pus întrebarea asta”
    Prima dată prin 2004, numa’ că arhiva cotidianul o futură de mai multe ori între timp :(

    00
  27. ştiu. tu de fapt ştiai de prin 88 de asta.

  28. celor care gîndesc că băncile mari nu dau faliment le reamintesc că în 2008, criza a început cu falimentul unor bănci mari. alte cîteva bănci mari au fost susţinute sau cumpărate de către state pentru a nu da faliment, iar asta a fost o cîrpeală temporară.
    cîteva bănci mari din europa sînt foarte expuse la criza datoriilor din grecia. printre ele, societe generale, banca mamă a brd.
    din fericire, în românia nu a fost nevoie ca statul să ajute băncile. ele au fost relativ puţin expuse la credite neperformante, criza în românia fiind una a lichidităţilor. în anii trecuţi veneau bani din străinătate de la investitorii în imobiliare şi căpşunari, bani care la un moment dat au încetat să vină. grosul investiţiilor, nu neapărat în imobiliare, au fost pur şi simplu sistate din lipsă de bani. poate am fi trecut mai uşor prin criză dacă în 2009 am fi avut un guvern funcţional. nu l-am avut.
    de la șocul viitor nu se știe la ce ne putem aștepta. un lucru este, însă cert – creșterea economică, așa plăpîndă cum e, s-a bazat pe exporturi. o prăbușire a piețelor externe ar fi catastrofală pentru exportatori dacă nu intervin niște măsuri cît de cît de relansare a consumului intern. consum intern înseamnă tva redus la loc, credite bancare, practic micile plăceri ale vieţii de dinainte de prima criză.

    00
    • Când, în perioadă de boom, lumea se plângă că ROBOR de 3% e mare, tu vorbești de credite bancare, care să propulseze economia?

      00
  29. Am ~10k euro împărțiți în două depozite, la o bancă clujeană și la una olandeză. La nevoie, pot transfera rapid în Revolut și să-i scot apoi la orice ATM. Dar cazul extem în care mai multe bănci să intre simultan in incapacitate de plată este posibil doar in cazul unui cataclism economic, politic sau natural. Ceva gen criză mondială, război, cutremur major.

    00
  30. voi vedeți că articolul ăsta e din 2011, da?

Adaugă un comentariu

Câmpurile marcate cu * sunt obligatorii! Adresa de email nu va fi publicată.

1. Linkurile utile în context sunt binevenite.
2. Comentariile asumate fac bine la blăniță.
3. Șterg comentariile care îmi strică buna dispoziție.
4. Nu fiți proști, agramați sau agresivi la primele 50 comentarii aici.

Susținere

Susține acest blog cumpărând de la eMAG sau de la Finestore.