Ce face un cadru didactic care are 5 elevi speciali în clasa zero?

Cazul de la Pitești, când un ONG a reclamat părinții care au protestat împotriva copilului violent din clasa copiilor lor, nu face decât să adâncească problema și să bage mizeria sub covor.

Am aflat recent de un caz în care o învățătoare are 5 copii cu probleme în clasă. Trei dintre ei sunt cu acte, doi au tulburări de comportament, dar părinții refuză ideea că ar avea ceva.

Și dreptul la educație, nene, școala trebuie să îi primească, învățătoarea trebuie să îi calmeze și să lucreze cu ei. Momentan, nici unul nu are însoțitor, pentru că părinții nu vor să se complice cu așa ceva, e datoria școlii să le educe copiii.

Dar statul ajută, să știți. Face cadrul didactic o cerere la Inspectorat și de acolo se trimite un cadru specializat care va lucra cu copilul o oră pe lună.

O oră pe lună.

Bun. Ce se poate face altceva? Păi, nimic. La finalul clasei întâi (adică peste doi ani), se face o evaluare la mișto și, de obicei, învățătoarea trebuie să se roage de părinți să le ia însoțitor, pentru că nu există nici o metodă sau soluție ca acești copii să fie ajutați. Școala, fără ajutor specializat, nu ajută la nimic.

Iar părinții bagă capul la nisip și nu vor să înțeleagă că, cu cât mai repede caută ajutor, cu atât lucrurile se pot schimba în bine și copiii pot progresa și deveni membri cu drepturi depline ai societății. Uitați la Ponta sau Șova, nici nu zici…

Mulțumesc că ai citit acest articol.
Dacă vrei să susții acest blog, cumpără un abonament de 3$

41 comentarii

  1. Parintii au mai multa nevoie de consiliere decat copiii. Copilul intelege ca are o problema si se adapteaza.

    120
    • @raul

      Eu habar n-am ce vrei să spui prin “se adaptează”. Dacă se rezumă la urlete şi să deranjeze clasa sau să se apuce să se bată cu toţi colegii pe motiv că are ceva cu căpuţul… repet, nu ştiu la ce “adaptare” insinuezi.

      150
    • Se adapteaza situatiei. Recunoaste ca e diferit si actioneaza natural. Spre deosebire de parinti care nu recunosc ca are o problema. sau mai multe. Nu m-am referit la adaptare in sens de integrare.

      00
  2. Si care e solutia?

    60
    • pai solutia o zice vali in ultimul paragraf. sa creaca mari si sa devina membri psd.


      Comentariu apreciat.1030
    • In acceptiunea unora ar trebui sa facem ca si Spartanii cu copiii cu handicap: cautat o stanca si sa lasam gravitatia sa isi faca treaba.

      Solutia ar fi ca evident statul sa se implice mai mult dar si mai ales o toleranta mai mare si mai ales rabdare mai multa din partea societatii fata de asemenea cazuri. Dar e mai greu in lipsa educatiei de ambele parti.

      130
    • @vax “Iar părinții bagă capul la nisip” – statul sa vina si sa le ia copii, conform declaratiei tale “Solutia ar fi ca evident statul sa se implice mai mult”.
      Aaa stai ca nu, cum copii sa fie despartiti de parinti, nu se poate, vai…
      Pai ne hotaram, ne implicam si ii educam sau sa ii educe/ia statul…

      130
    • Nu îi acceptă la şcoală şi gata. Dacă deranjează ceilalţi elevi. Nu înţeleg ce e aşa de greu.
      Nu existau mai demult şcoli ajutătoare, şcoli speciale, şi era totul ok?

      Am înţeles că au fost desfiinţate de abramburica, ar trebui duşi să-i înveţe ea cred.

      131
    • @Manu, din ce-am auzit eu (uneori de la sursă) și citit, centrele astea făceau lagărele naziste și p-alea din Siberia să pară picnicuri la iarbă verde, locuri pline de grijă față de oameni.
      mai citește și tu un pic despre investigațiile făcute recent de divești jurnaliști.
      eu n-aș lăsa acolo nici copilul celui mai mare dușman al meu, unul ale cărui gene le-aș vrea rase de pe fața pământului.
      soluția este tot învățământul inclusiv, dar făcut cum trebuie cu personal de suport permante, personal cu studii în acest domeniu, clase mai puțin numeroase, programă adaptată, etc astfel încât acești copii să poate pe viitor să-și câștige singuri pâine și să nu devină asistați social. nu aruncarea acestor copii/persoane la marginea societății sau în afara ei.
      să nu uităm că unii dintre ei au probleme strict fizice, dar accesul la școală le este restrâns de lipsa unor mijloace de transport public adaptate, borduri, sau, dacă ne referim strict la școli, lipsa upor lifturi (nu știu cum ați învățat voi, dar eu în generală mă plimbam din clasă în clasă la ”cabinetul” priofesorului care preda fiecare materie în parte), bănci și toalete neadaptate, etc.
      să nu uitam că sănătatea este totuși o chestie relativă, mâine poate da o mașină peste noi, ne poate cădea o bucată de tencuială în cap, un țurțure, că tot vine sezonul, putem suferi un avc, și ne putem trezi în situația acestor copii. nu cred că nimănui dintre comentatori i-ar plăcea să fie concediat pe motiv că nu poate merge, sau are anumite nevoi să rămână pe linia de plutire, deși el chiar și-ar putea face jobul în continuare, nu cred că nimănui nu i-ar plăcea să fie părăsit de prieteni pe motiv că are o dizabilitate, etc.
      dar, na!, noi suntem supermani, nu ni se poate întâmpla nimic nasol, nu?!

      70
  3. Am mai comentat pe subiectul asta, problema e in mai multe parti:
    – nu suntem capabili sa acceptam oameni/copii cu nevoi speciale intre noi, nu ne-am documentat, nu stim cu ce se mananca ADHD, autism, ne invatam copii sa ii respinga, suntem dispusi la bullying, da-i dreacu de handicapati, nu avem facilitati/servicii pentru ei. Dar cel mai grav e ca nu-i vrem langa noi, nici macar sa interactioneze cu copilul nostru. Sa moara daca se poate, ne incurca evolutia copilului nostru.
    – S-a demonstrat pana la urma cine era agresorul? Ca cei 29 de parinti au sters pagina de facebook. Ne bazam doar pe ce a zis un parinte? Ca din ce stiu si copilul a zis ceva care e diferit de ce zice parintele celuilalt.
    – Habar n-avem cu ce se mananca domeniul si cat e de complex, si aici ma includ si pe mine, si pe tine, si parintii copiilor, si profesori si autoritatile din tara noastra.
    – Aici rezonez cu ce zici, oarintii nu vor sa admita ca exista un disorder si ca necesita tratament diferit pentru copilul lor, scoala diferita, terapie diferita, parrenting si predare diferit, necesita ca parintele sa bage tot efortul, energia si timpul in educarea copilului. Cand o sa inceapa sa inteleaga chestia asta, vor putea ajuta copilul cu toata energia lor. De aici pleaca totul, cand esti impacat cu tine si iesi din starea de negare, de atunci incepe practic sa-ti ajuti copilul cu toata energia.
    – Motivul pentru care parintii incearca sa impinga copilul la svoala publica e din cauza ca le e rusine de ce zic altii (si aici din cauza ca habar n-avem cu ce se mananca plus respingerea copiilor) si din cauza ca va fi marginalizat copilul
    – Poti baga un copil cu ADHD sau Autism in aceeasi scoala publica cu ceilalti DOAR daca e foarte high functioning sau e Asperger. Pentru ca pentru copil cu genul asta de disorder e nevoie cum am zis de scoala mai speciala, nu de handicapati, dar e nevoie de o clasa cu mai putini elevi, gen maxim 6 in clasa, de captarea atentiei, de reducerea stimulilor, clasa e altfel organizata (pentru ca practic asta e o mare problema, cum percep ei stimulii, o besina poate sa sune ca o bomba atomica pentru ei) de lucrat doar vizual si pe comenzi concrete, de terapii diferite gen ABA, floortime DIR ( nu vreau sa intru in detalii ca nici eu nu stiu cu ce se mananca), de reinforcement, de lucru in echipa, de interactiune sociala, ca pe astea sunt dificultati la copii cu astfel de probleme. Targetul final e ca la 20 , 25 de ani copilul sa devina high functioning, sa traiasca singur cand tu dai ortul popii (prin trait inseamna chestii banale pentru noi dar complicate pentru el, gen sa fie atent cand traverseaza). Bagandu-l la o scoala publica cand el nu are fundatia cladita duce la regres, frustrare, meltdown (crize de nervi necontrolate si poate chiar violennte) plus nu invata nimic. Nici home schooling nu merge ca scopul e integrarea cu altii ca aici e problema
    – nu avem terapii, scoli pentru asa ceva, macar un ong sau asigurari medicale care sa acopere aceste tipuri de terapii.
    -dar problema cea mai mare e cum am zis, ne doare-n pendula de orice e diferit de noi prin prezenta sau ca gandire. E pesedist? Sa moara. Autist, adhd, pensionar,stelist, dinamovist, rapidist, basist, tiganca imputita, evreu, homosexual? Sa moara! Problema e ca, copiii nostri in aceasta viata, cand vor merge pe strada ar trebui sa incere sa se uite si la un boschetar, si la un om cu dizabilitati, si la un negru, un indian, un batran, un om cazut pe strada, si daca se poate si nu pierd un rinichi facand efortul sa asculte povestea altuia, sa stea de vorba cu ei sau sa intinda o mana de ajutor. Pentru ca despre asta e vorba pana la urma, sa acceptam si sa invatam sa traim intre noi. Si cine ii poate invata mai bine pe copiii nostri? Noi, pentru ca de la noi pleaca totul. De aici pleaca schimbarea, nu de la autostrazi.


    Comentariu apreciat.971
    • Fac pariu ca daca te pun sa vb in engleza, te pierzi cateva secunde si pe urma incepi cu “romania is a beautiful country with cheap food and nice places”.

      102
    • Pai despre asta e articolul, nu? Despre faptul ca toata problema cu integrarea s-a aplicat romaneste. S-au luat 5 copii cu nevoi speciale, dintre care doi nu au documente medicale iar parintii nu recunosc problema copilului, intr-o clasa cu alti 20-30 de copii in sarcina unei invatatoare care probabil nu a facut niciun fel de curs de psihologie/pedagogie/metodica/ce mai vrei tu despre cum sa se ocupe de asfel de copii (sa nu intram in profunzimea problemei ca un copil cu adhd/down/autism/retard usor, etc are nevoi diferite de un copil cu o problema strict fizica), nu i s-au platit niciodata cursuri de genul asta etc si ajutorul specializat consta intr-o fucking ora pe luna. Statul a zis “trebuie sa va ocupati” dar nu a facut nimic prin care sa ofere suportul efectiv pentru ca acesti copii sa fie integrati.
      Si atunci toata lumea are o problema: copiii sanatosi (sa folosim acest cuvant, nu-mi place “normal”) au de pierdut pt ca invatatoarea inerent va acorda mai multa atentie copiilor cu nevoi speciale, copiii c aceste nevoi pt ca probabil oricat s-ar stradui invatatoarea, nu va putea oferi toata gama de terapii de care are nevoie un astfelde copil, mai ales daca-s mai multi in clasa, cu nevoi complet diferite.
      In plus respingerea noastra a tuturor, exacerbata de astfel de probleme.

      150
    • @super_fotbal, serios ca vroiam sa imi cer scuze de romgleza la final de comentariu, si dupa ce am dat send m-am gandit “mama, stai ca sigur apare cineva care din tot carnatul de comentariu, tot ce a inteles e sa-mi atraga atentia asupra aspectului asta”. Serios, motivul de am scris amestecat era ca mi-era greu sa traduc termenii ca sa se potriveasca cu ce vreau sa zic, nu era de fitza sau altceva, nici obisnuinta, si nu, raspunsul meu nu e sa-ti ofer tie o explicatie acum de ce am scris asa, ci am raspuns asa ca poate ajuta pe cineva sa treaca intai peste aspectul asta si sa se concentreze pe ce am vrut sa zic intai si sa traga intai concluzia daca e ceva ok in ce am zis sau am aberat peste tot. Dar in final e treaba ta ce alegi sa citesti si sa intelegi si unde sa-ti pierzi timpul. Insa dupa cum ai raspuns si tu, sincer iti zic, daca ma pui sa vorbesc doar in engleza sau doar in romana sau chiar si romgleza, nu vorbesc corect nici coerent in niciunul dintre aceste cazuri.
      @A, problema pleaca de la noi toti, dar cel mai mult in principal de la noi astia neimplicati, tocmai ca ne doare-l pendula de ei. Noi vrem sa ii trimitem la plimbare, sa nu se atinga de noi ca ne incurca si asta e un mare motiv pentru care fortam parintii lor sa stea in faza de negare, parintilor lor le e rusine ca uite ce zice lumea si incearca sa ii vada cat mai normali, pe stat il doare-n pendula el planteaza panselute, mai pune niste borduri. Dar nimeni nu s-a oprit, nici macar unul singur dintre noi sau dintre parintii lor sa zica “Who speaks for this child?”. Tocmai asta e problema, comportamentul copilului nu incercam sa-l intelegem niciunul dintre noi, pentru ca niciunul nu s-a oprit un minut sa vada despre ce e vorba de fapt si sa incerce sa ajute.

      140
    • Asta o zici asa acuma ca s-a gasit unu cu prea mult timp liber. Oricum ai scris o aberatie d-aia utopica fara legatura cu viata reala…

      51
    • @Cristi, eu m-am asumat pe mine. Daca nu mi-ar fi sila de umblat cu caciula-n maini la medici, as avea certificat de handicap accentuat. Nu am ascuns-o niciodata, desi problemele mele nu-s vizibile. Am activat in ONG-uri de profil, am luat parte la marsuri de atragere a atentia a opiniei publice asupra unor probleme (borduri inalte, mijloace de transport in comun fara rampe, sau rampene functionale/inutilizabile, etc). Drepturile si incluziunea sociala a persoanelor cu dizabilitati este un punct sensibil pentru mine. Da, societatea este o problema, dar dpdv legal incluziunea sociala este sublima, dar lipseste cu desavarsire. Si mie mi s-a parut ca despre asta vorbeste Vali.
      @Super-fotbal, Cristi nu vorbeste de utopii. Prin tari cu apa calda incluziunea sociala se practica cu beneficii uriase pt toate partile, dar e facuta responsabil, nu heirupist.

      60
    • @Cristi
      in cazul in care citeste textul tau cineva cu studii de psihologie ar putea sa- ti trimita in particular cateva observatii. Banuiesc ca esti revoltat cand citesti asta dar la fel de bine ti-ar putea fi de ajutor.

      50
    • @gandilosu, n-am cu ce sa fiu revoltat. Eu sunt de parere ca orice parere argumentata e binevenita, chiar si daca e o critica adusa tie sau daca e total diferita de parerea ta.

      20
    • Da, supravietuirea celor mai puternici. Din pacate.
      Mie mi se pare ca parintii, si de-o parte si de cealalta, sunt victime de fapt ale unui sistem prost gandit.

      Cand copilul tau sanatos este intr-o scoala publica si profesorul isi petrece jumatate din timp cu elevii cu dizabilitati trebuie sa te lupti, desi poate nu ai vrea, cu parintii celui mai nefericit. Ti-o fi mila, dar e ca o lupta pentru supravietuire. Decat sa moara mama, mai bine sa moara mama lui, se zicea in cartier.
      Daca esti parintele celui care are o problema normal ca te lupti pentru dreptul tau de a fi intr-o scoala publica. Toti platim aceleasi impozite, toti avem aceleasi drepturi. Insa nu avem aceleasi nevoi. Iar sistemul in care traim este acelasi ca inainte de Revolutie, cand cei bolnavi erau izolati in spitale ingrozitoare, ca in lagare de concentrare. Nu exista un mediu pentru diversitate.

      Nu stiu daca parintii aia sunt de vina, sunt dezumanizati de situatie. Unii sunt needucati, ok. Asa e. Dar in ce situatie sunt!

      Poate ca ar trebui sa avem profesori pregatiti pentru acesti copii speciali, clase mai putin numeroase, activitati separate pentru copii, in functie de abilitati si capacitati. Chiar si copiii “normali” se integreaza greu. Asta ar trebui sa ne dea de gandit.

      80
    • @Andressa, sunt doua aspecte.
      1. Am punctat mai sus, copilul cu dizabilitati nu trebuie inclus intr-o scoala publica decat daca e high functioning, intelege aproape ca unul fara dizabilitati, altfel e in dexavantajul copilului si se pierde timp aiurea timp care e critic pentru copilul cu dizabilitati pentru a invata lucrurile de baza, sa comunice, sa treaca strada, sa cumpere ceva, sa manance singur. Problema e ca nu exista scoli speciale, ce faci ii tii acasa? Un parinte trebuie sa il insoteasca dar daca e singurul care aduce bani in casa e foarte complicat.
      2. Asa cum am mentionat, orice parere argumentata e binevenita. As vrea insa sa mentionez ceva, e foarte important sa stim sa facem diferenta intre lupta pentru supravietuire si rautate. Consider lupta pentru supravietuire cand suntem 50 pe un loc la un interviu de job si copilul meu moare de foame daca nu fac rost de jobul ala, sau ca am nevoie de transplant sau medicament pentru mine sau familia mea si-l obtin prin variante mai inumane sa zic, sau ca am nevoie de o scoala speciala pentru copil nu stiu unde la mama naibii e singura bugetata. Insa in cazul de fata, in exemplul de aici nu e lupta pentru supravietuire. Un copil cu probleme va fi trimis in ultima banca si ignorat, nu-ti imagina ca isi va irosi timpul vreun profrsor cu el. Va fi dat afara daca face scandal. Plus ca legea ii permite sa fie integrat. Plus ca tu ca parinte pentru copil “normal” ai variante, il muti in prima banca, il muti la o clasa pentru copii supradotati, il muti la o scoala particulara. Parintele unui copil cu dozabilitati nu stiu ce variante are la noi. De ce zic eu ca exemplul dat nu are legatura cu lupta pentru supravietuire. Imagineaza-ti ca urci in autobuz, platesti bilet, urca si un om al strazii, foarte urat mirositor, care si el plateste bilet dar cumva prin prezenta lui si a mirosului lui deranjeaza pe multa lume. Si ai multe variante aici, sa ne unim cu totii sa-l aruncam din autobuz, sa incercam sa il acceptam, sa il ignoram, sa pastram distanta. Alt exemplu, urci in metrou si te bati cu altii care sa ocupe loc pe scaunul liber, desi nu ai nici o dizabilitate, nu esti nici insarcinata. Asta nu e o lupta pentru supravietuire, ca nu mori daca stai in picioare.
      3. Si al treilea aspect pe care-l consider cel mai important. Daca ai un copil excelent (si aici nu ma refer neaparat la capacitatea intelectuala), copilul tau va performa in proce conditie, indiferent de deranjul din jur, va gasi solutii, s3 va adapta, va pune intrebari, se va muta in prima banca, va cerceta singur din placere, vei oferi meditatii pentru el. Condider ca un copil excelent care va avea succes in viata, e adaptabil, cauta solutii sa isi rezolve dingur problemele si e in stare sa comunice cu orice om din punct de vedere conversatie pe baza de respect, la orice nivel e persoana respectiva. Daca el e un copil excelent, in nici un caz un copil cu dizabilitati nu-i va pune piedica in viata.

      40
  4. Nu se poate ca invatatoarea sa se poarte ca si cand ei ar fi normali, dar cand fac cava sa ii asculte, nu stiu: bang 1, raman corijenti, si eventual repetenti.

    40
  5. Poate ar fi cazul sa ne intrebam de unde sunt 5 copii “speciali” intr-o singura clasa, de ce sunt atatia, in general si cine i-a primit pe toi intr-o clasa?! Am cunostinte care se dau peste cap sa faca rost de “acte” pentru copiii care sunt prea energici, pentru avantajele care reies din acele acte, pentru ca se disculpa ele de orice, pentru ca e mai usor sa arati un act, decat sa te ocupi cu adevarat.


    Comentariu apreciat.260
    • Dna, perfect de acord, dar cunoştinţele dvs ce sunt, cadre didactice sau părinţi cu capul înfipt în nisip? Dacă sunt cadre didactice cunoştinţele dvs, au tot dreptul, la urma urmei: datoria lor e să predea nu să devină tutore 4 ore pe zi.
      Păcat că tot sistemul îi tratează ca pe nişte saci de box.

      70
    • De la clasa 0 pana la a IX, sunt 10 ani de scoala. Am calculat eu pe degete.

      10
    • Documentele medicale pt un copil le obtine parintele, nu cadrul didactic. Deci e vorba de parinti cu capul in nisip.

      20
  6. Ii scazi nota la purtare cu 1 punct la fiecare abatere si il exmatriculezi! Dar aici ai nevoie de profesori care cunosc si inteleg regulamentul si legile in vigoare.

    60
    • Ai dreptate, în teorie pare simplu, în practică e ceva mai greu: nici repetenți nu îi poți lăsa fără să-ți sară directorii și inspectorii în cap, că le strici calificativele. Îți sar în cap tocmai ăia de care te lovești când dai examen de grad, când vrei să te muți pe un post mai bun, oamenii de care depinde evoluția ta profesională, deci da, e plin de oamenci care își aruncă ani buni de studii la gunoi doar să scape de un elev.

      130
    • Hai să repetăm în cor: până în clasa a IX-a nu poți scoate un elev din învățământ. Poți să-i dai și -5 la purtare, că tot nu îl poți da afară.

      În cel mai bun caz (pentru tine, ca profesor) îl muți la altă școală.


      Comentariu apreciat.230
    • te iei de oamenii care oricum știu ei mai bine?

    • invatamantul e obligatoriu in romania pana in clasa a 9 a. nu ai cum sa exmatriculezi. EOS

    • Sunt obligatorii 10 clase, nu pana la clasa a 9a.

      10
    • @archildren: Asta schimbă TOTUL!

      60
    • Truth be told, ca sunt in sistem, elevul nu poate fi exmatriculat cat timp e in invatamantul obligatoriu. Adica pana in cls a XI-a. Word!

      20
  7. PLM. Cand eram elev am prins bataia cu rigla, scaderea notei la purtare, corigente, transferuri la alte scoli. Ooo, ce vremuri!!!

    110
    • Cand erau unii elevi si mai erau si evrei, acum niste zeci de ani, au prins chiar camere de gazare si crematorii umane. Ce vremuri si alea…

      140
  8. In Germania, unde educația incluzivă se face pe bune, acolo unde exista copii cu nevoi speciale, pe lângă profesor, exista si un cadru specializat care e acolo mereu, nu o ora pe luna. Găsesc ca oameni de prin ministerul educației nu au înțeles cum vine asta de fapt.

    110
  9. Ce faci, boss, ai dat UP la articol? :D

    20
  10. Situaţia e muuult mai groaznică. Cadrele didactice sunt, efectiv, saci de box pentru părinţi, directori & inspectori. Rău, situaţia e groaznică. Să vezi că până şi ăai cu pile nu vor face faţă.
    În 15 ani, o să apară primele generaţii de oameni care o să-i urască din ficaţi pe ăştia şi părinţii lor, că sunt cu handicap congenital sau patologic, că sunt hiperactivi, că etc etc… nu contează. O să fie ură din aceea, profundă. Să vedem atunci ce se va întâmpla. O bombă cu ceas tot e, iar părinţii cu capul în nisip habar n-au că vor da naştere la monştri, fie alţii, fie chiar ai lor. Ce cerc vicios şi din cauză că unii suferă de autonegare!

    Şi cu asta, dedicaţie specială dnei Andronescu. Incluziunea în şcoli e o labă tristă a autonegării.
    Am ajuns să-i înţeleg şi pe cei care sunt pro-avorturi.

    Doamneeee, ce viitor…

    150
  11. bai, sincer acum, stiti vreunul vreo pizdutza(1) care a facut pe bune facultatea de psihopedagogie speciala si care sa lucreze cu norma intreaga pe un post in acest domeniu?
    (1)=nevasta/amanta de senator/deputat/inspector/director de scoala/primar. se creeaza postul il iau prin concurs, apoi fac psihologia la ff. la privat.
    citisem recent pe undeva ca acest gen de persoane s-ar ocupa de cabinetele de orientare profesionala din licee. pe hartie functioneaza, ele sunt platite cu n orma intreaga, dar nu am auzit pe nimeni sa fi avut o asemenea activitate in scoala, cel putin nu din decembrie 89 incoace.

    70

Adaugă un comentariu

Câmpurile marcate cu * sunt obligatorii! Adresa de email nu va fi publicată.

1. Linkurile utile în context sunt binevenite.
2. Comentariile asumate fac bine la blăniță.
3. Șterg comentariile care îmi strică buna dispoziție.

Susținere

Susține acest blog cumpărând de pe eMAG prin acest link sau de la PCGarage prin acest link.