Despre metrici în social media

Discuţia de ieri despre acurateţea măsurătorilor din social media (încerc pe cât posibil să evit menţionarea Zelist în articol, deşi ei sunt parte importantă din problemă) mi-a adus aminte de o situaţie asemănătoare: în “Inside Job” se povestea despre cum agenţiile de rating au amplificat problema în loc să o stabilizeze, oferind aprecieri din burtă, tactică pentru care apoi s-au declarat nevinovate.

Cam aşa e şi la noi. Cine să cumpere de la mine, dacă le spun că reachul e 100.000 cititori, când pot să cumpere de la Gigel, care le spune că reachul de 1,8 milioane? Contează că ai mei sunt măsuraţi la IP şi ai lor sunt măsuraţi prin aproximare? Nu prea. Mai ales pentru cei care nu ştiu prea bine ce fac, şi au nevoie de cifre mari pentru a se lăuda şefilor şi concurenţei.

Social media este de cele mai multe ori o bulă. Şi nimeni nu vrea să măsoare pe bune ce se întâmplă, pentru că ar fi destul de greu de justificat nişte bani irosiţi pe reachuri de 1,8 milioane sau pe oameni cu 50.000 urmăritori pe twitter dar care nu pot trimite mai mult de 100 vizitatori când dau un link.

Şi problema e simplă: junior marketing managerul care nu ştie pe ce lume e se bucură la cifre din astea mari şi raportează cu mândrie şefului că banii au fost cheltuiţi cu folos, obținând un rezultat mai bun decât un outdoor sau decât un spot TV (vă daţi seama că 1,8 milioane reach înseamnă 5 puncte de audienţă TV?), dar nu se întreabă câţi oameni sunt pe internet, cum a măsurat compania de monitorizare, cât e marja de eroare, câţi sunt duplicaţi şi câţi roboţi şi alte chestii normale de altfel.

Sunt campanii de reach mişto zilele astea, Heineken, HP, HTC, dar puţini au tupeul şi/sau prostia să raporteze asemenea cifre. Dar nu vedeţi discuţii prea multe despre aproximările descrise mai sus, că nu face bine.

 

 

28018808

Mulțumesc că ai citit acest articol.
Dacă vrei să susții acest blog, cumpără un abonament de 3$

6 comentarii

  1. Articolul acesta trebuia sa-l lasi fara plata. Chiar ieri discutam cu cineva de la o firma despre “cei 3 milioane” si imi spunea ca nu e posibil sa ia cineva teapa cu asta.

    Eu l-am contrazis spunandu-i ce zici tu aici, ca sunt destui care se lauda cu aceste cifre si, daca sefii nu se pricep, lauda si aplauda. Un an mai tarziu vanzarile n-au crescut deloc, firma schimba agentie, o mai schimba de 3 ori in anii urmatori si abia apoi isi da seama ca omul lor, care solicita astfel de campanii, nu prea stie ce obtine si cum.

    Thumb up 0 Thumb down 0
  2. Deci si Facebook e de cacat. La 700 de likeuri pe pagina mea am avut zilele trecute un reach de 12.000. Calculand proportional, la 30 de pagini de cate 2.000 like-uri… va las pe voi sa calculati. Sau ce, ar trebui acum sa spun sponsorilor “nu, vedeti voi… mie imi spune Fb si Zelist ca sunt 1 milion dar in realitate sun mai putini pentru ca de fapt din aia 1 milion 15% se repeta pe toate blogurile asa ca nu sunt unici etc”? Daca masina mea imi spune ca are consum de 5/100 o cred pana la proba contrarie ca doar n-oi fi eu mai destept.

    Thumb up 0 Thumb down 0
    • @tudor CeMerita: cred că poţi obţine rezultate mai sincere de la un call to action gen “click pe link” sau “dati like pozei” decât adunând cifre din burtă.

  3. NOU
    #4

    Cine mai citeste zoso.ro

    https://www.realitatea.net/#ixzz28nQxroq8

    Thumb up 0 Thumb down 0
  4. “Friends of Fans is a pure vanity metric. It shows you how many people you could reach IF 1)100% of you fans see your post AND 2)100% act on it. Probability it may happen : 0%.”

    Thumb up 0 Thumb down 0

Adaugă un comentariu

Câmpurile marcate cu * sunt obligatorii! Adresa de email nu va fi publicată.

1. Linkurile utile în context sunt binevenite.
2. Comentariile asumate fac bine la blăniță.
3. Șterg comentariile care îmi strică buna dispoziție.

Susținere

Susține acest blog cumpărând de pe eMAG prin acest link sau de la PCGarage prin acest link.