Cum se construiește o cabană de lemn

M-am uitat fascinat de cum construiesc 10 finlandezi o cabană de lemn. Atât de simplu, atât de ingenios, atât de durabil…

Mulțumesc că ai citit acest articol.
Dacă vrei să susții acest blog, cumpără un abonament de 3$

52 comentarii

  1. Mi-a placut!Ei construiesc case, noi buda din fundul curtii.

    • Casele din barne construite acum 100 de ani ce sunt? Hai sa nu-i mai pupam in cur pe altii si sa vedem si lucrurile frumoase din tara asta.

    • Ce lucruri frumoase? Pentru cel puțin un lucru frumos sunt jdemii de rahaturi să-l distrugă

    • Nico, nu contest ce spui, dar crezi ca in alte tari nu-i la fel? Doar ca ei incearca sa le acopere scotand la inaintare doar lucrurile frumoase. Noi suntem atat de prosti (ma includ si pe mine) incat daca cineva spune ca avem o tara frumoasa continuam cu “pacat ca-i locuita” in loc sa-l indrumam catre ceva frumos. Am fost intr-o capitala europeana si i-am spus receptionerului ce oras frumos au si in secunda doi mi-a recomandat 5 locuri de vizitat desi intr-o noapte fara somn mi-a spus si zona in care sta el ca e plin de lucruri de care ii e jena. A doua zi am fost cu el si-am vazut blocuri darapanate, caini vagabonzi, gunoaie si multa lume “pestrita” – lucruri pe care un turist obisnuit nu le vede.

  2. nu e simplu, e simplu pt ei care fac asta poate de-o viata. Efortul e enorm sa faci asa fara cuie, prinderi metalice, etc.

  3. Nu am vazut acolo PET-ul de vin de tara sau de bere cu care mesterii romani se hidrateaza in timpul unor astfel de lucrari, dar poate finlandezii sunt mai buni la ascuns bautura.

    • ce e asa greu sa ascunzi o sticla transparenta de vodka pe zapada? :))

    • ba beau finlandezii mai mult ca romanii, atata ca nu beau la munca

    • Nu beau mai mult decât romanii, cauta statisticile WHO.

    • De fapt, așa cum noi spunem că rușii sun bețivi, așa spun și rușii despre finlandezi. Am auzit chestia asta de la mai mulți ruși, în momente separate. Apropo, pentru francezi, polonezii sunt standardul de bețivăneală (de unde și expresia, în franceză, “boire comme un polonais”).

    • @S.S. – Eu am auzit la mine in zona de expresia “sa te faci ungur” cand te imbeti… Explicatie pentru asta n-am auzit inca :)

  4. dupa ce ati vizionat, hai inapoi la noi: utilitati, gaz , curent canalizare la limita proprietatii, dezvoltatori imobiliari, rezidential, mall, parc de distractii, open space, mai ziceti si voi :)

  5. Trecand peste “am taiat o padure si am facut o casa”.
    Din ce arata e lemn proaspat taiat din padure. In 2 ani cand se usuca lemnul ala si incep sa apara gaurile in pereti si sa salte dusumeaua, ce fac?

    • iti mai faci o casa =))

    • padurea este ceva regenerabil, creste la loc. mai ales daca nu se despadureste ci se taie cu cap.
      betonul insa… hmm. acolo de unde se ia nisipul, agregate precum pietrisul si alte ingrediente pentru beton… nu mai creste la loc nimic.

    • Zicea in film ceva de sinking walls, ma gandesc ca e lasat spatiu la imbinarilea alea cioplite de la colturi si cand se usca lemnul se “taseaza” cladirea

    • @Basile

      Deformarea lemnului la uscare e o problema la lemnul debitat (scanduri, rigle, dulapi etc) din cauza dispunerii dezechilibrate a fibrelor in raport cu geometria sectiunii.

      La lemnul masiv, daca fasonarea e facuta de meseriasi (adica unii care stiu meserie :) ) lemnul se usuca uniform pus in opera, nedeformandu-se.

      Mai mult, anumite esente dense (stejar, gorun, carpen) se pun in opera cat mai “crude” pentru a se putea “aseza” ca lumea. Daca apuca sa se usuce devin dificil de fasonat si, in plus, lemnul nu e adaptat traseelor eforturilor din constructie.

  6. Durează cam 3 ani toată treaba, totuși. Dar da, jos pălăria. Unelte simple, experiență cât cuprinde..

  7. Cu ce se incalzesc? Ca nu am vazut nici un cos de fum.

  8. Nu-mi place, e facuta din topor.

  9. zici ca ar fi echipa din secuime, si limba parca se aseamana.

  10. cata risipa… pentru ce?
    Hai sa taiem o gramada de copaci ca sa facem un film pe youtube? da stiu ca e un ceva atragator pentru instinctele masculilor care vor sa-si dovedeasca barbatia… dar cata risipa de copaci care chiar aveu altceva mai bun de facut.
    Oameni prosti, rasfatati si risipitori.

    • cheddar, esti hipster si iti pasa de mediu? Esti prost, fara suparare, daca asa o faci. Lemnul este o resursa sustenabila daca e recoltat cum trebuie, asa cum este si incalizirea pe lemne, mai ales in varianta tocatura sau peleti. O padure daca nu e recolatata la timp se pierde, moare. Suedia statea prin anii 60 mai prost la numarul de paduri pe suprafata decat Romania acum, aveau ceva gen 22%, dupa care s-au pus pe plantat si aucum sunt producatorul nr 1 din Europa. Lemnul creste in 20-25 de ani, plantat cum trebuie, iese un lemn foarte bun. Prea des nu se dezvolta, prea rar, face ramuri laterale, deci lemnul va avea noduri. Filmul e facut ca un documentar, daca nu stii si in Romania ceri care stiu cum se face, recoalteaza lemnul in februarie, in luna plina cand umiditatea este minima in lemn. Se taie din padure, dar se pastreaza ramurile din varf, asfel toata apa din lemn va fi “trasa” de respectivele ramuri si lemnul se va usca mult mai bine, fara sa torsioneze. Asa cum ai vazut si in film se laege lemnul dupa dimensiunea pe care o vrei la grinzi, pentur ca cel mai bine este sa ai inima copaculului in mijlocul sectunii grinzii pe care vrei sa o obtii. degeaba ai un copac cu diamentrul de 1m ca ala nu e bun sa faci grinzi de lemn pentru constructii.

    • Sigur ai omorat mai multi copaci stergandu-te la fund. Aia au lasat in urma o casa, tu un munte de caca. Dar suntem ipocriti sau ce…

    • esti idiot. padure are roluri mai importante decat sa produca lemn pentru constructii, dar chestia asta e un ceva putin prea avansat pentru tine.
      E ingrozitor de inapoiat sa folosesti lemn pentru constructii in anul 2015 cand exista multe materiale sintetice mai performante.
      Daca chir trebuia sa se taie padurea aia, lemnul se putea folosi la altceva decat un cacat de documentar de impresionat idiotii.
      dar nu, ahi sa taiem de peste tot c se reface, numai ca nu se reface pentru ca foarte putini oameni se gandesc la partea a doua, aia cu replantatul puietilor.
      Si va mai mirati ca s-au dus sracului padurile Romaniei… ar fi trebuit invatat ceva din asta, dar din nou, mult prea avansat pentru voi.

    • “pentur ca cel mai bine este sa ai inima copaculului in mijlocul sectunii grinzii pe care vrei sa o obtii. degeaba ai un copac cu diamentrul de 1m ca ala nu e bun sa faci grinzi de lemn pentru constructii.” nu era invers? Sa eviți mijlocul trunchiului de lemn pentru o rezistență mai mare?

    • „Sa eviți mijlocul trunchiului de lemn pentru o rezistență mai mare?”
      unde ai auzit aberația asta?

    • @nelu

      Regula cu evitatul centrului se aplica la lemnul debitat in sectiuni mici (scanduri, rigle etc) nu la lemnul fasonat.

      Si chiar si acolo nu se aplica otova, ci in functie de grosimea trunchiului, dispunerea fibrelor si sectiunile ce se doresc a se scoate.

    • @cheddar, cum e să fii singurul deștept într-o lume de idioți? îmi dai voie să te ating?

  11. @ecologisti:
    1 la cum arata imaginile si fetele alora, filmul e facut acum 30-40 de ani. pe vremea aia nu se gandea nici dracu la ce ziceti voi. nu aveau nevoie. erau oameni mult mai putini si resurse mult mai multe.
    2 findlanda este o tara o data si jumatate cat romania cu o popendulatie un sfert. de asemenea este o tara in care rahaturile de care vorbiti voi se respecta mult mai strict, deci iarasi nicio problema, pentru ca daca au facut-o, au facut-o respectand normele, inclusiv alea ecologice.
    3 de ce pana calului e responsabila finlanda ca romania si albania si-au taiat padurile fara discernamant? asta nu e un fel de capra vecinului? da-i dracu de alcolisti, sa doarma-n zapada ca romanii se sufoca in noxe.

  12. pe vremea când e făcut filmul, în zonele de munte ale româniei se făceau la fel. m-am născut și copilărit într-o casă făcută fix așa. și acum sunt fascinat de urmele de bardă de pe grinzi, sau de pe dranița de pe casă despicată de-a lungul fibrei lemnului. a, și mai ceva: calitatea lemnului brut: în finlanda dată de clima ce împiedică copacul să crească ușor și-l face mult mai rezistent, în românia, calitate „ghicită” de oameni pricepuți în a alege copacul din pădure.

  13. NOU
    #40

    devii survivalist?

  14. Desigur ca in Romania nu se faceau asemena case. Mergeti prin Maramures sa vedeti bisericile de lemn costruite asa care rezista de sute de ani.

    Culmea cum stam noi si admiram la altii ce exista in Romania de sute de ani….

  15. mor cand tot timpu’ trebuie sa fie imbecili care sa bage argumentul suprem: A PAI ASA E SI LA NOI IN ZONA X, E ACOLO O BUDA FUNCTIONALA DE PE VREMEA VIZIGOTILOR
    postarea asta este despre un filmulet cu niste oameni care ridica o casa din barne. atat si nimic mai mult. nu zice nicaieri ca doar acolo se fac asemenea constructii sau ca noi n-am avea.
    a, si mai e alta specie de animal prost: DAR VAI ATI TAIAT 10 COPACI O SA RAMANEM FARA OXIGEN SAVE THE PLANET FRI GIGI. Genu’ de coclete care arunca chistoace pe unde apuca iar satisfactia lui suprema e ca a reusit sa ajunga in cubicle la Bucuresti sclavind pe 20mil.

    • Bude ramase de pe vremea vizigotilor gasesti prin garile patriei si prin trenuri.

      Pe la tara gasesti bude din neoliticul timpuriu, upgradate cu bucati de azbociment furate acum 25 de ani de la fostul CAP sau cu bucati de banner cu “Demite-l!”, ramase de la frenezia ante-apocaliptica din 2012.

      În rest ai întru-totul dreptate.

  16. Ceva mai avansat si mai in detaliu: http://imgur.com/a/hymjE

  17. De unde atata lemn ???? La mine la tara strabunicii aveau casa din paianta… nu aveau din ce sa faca una din lemn :)

  18. Mie nu m-i pare asa simplu. Vad acolo multe forme cioplite, multe imbinari fara cuie, asta e treaba de meseriasi.
    Sigur ca lenesul din mine ar fi apelat la scule electrice si ar fi lasat partea cioplita doar acolo unde este important ca ea sa se vada.

    • Da, e mult mai productiv sa lucrezi cu power-tools decat cu barda dar tocmai asta e spilul.

      Fasonarea lemnului cu barda si cutitoaia respecta (vrand-nevrand… ) traseele naturale ale fibrelor, lemnul fiind astfel mai rezistent, uscandu-se cu mai putine deformatii si crapaturi si fiind si mai bine protejat de factorii de mediu.

  19. ala-i ciocanu lui Thor

  20. O casa perfecta pentru “Fetita cu chibrituri”!

Adaugă un comentariu

Câmpurile marcate cu * sunt obligatorii! Adresa de email nu va fi publicată.

1. Linkurile utile în context sunt binevenite.
2. Comentariile asumate fac bine la blăniță.
3. Șterg comentariile care îmi strică buna dispoziție.

Susținere

Susține acest blog cumpărând de pe eMAG prin acest link sau de la PCGarage prin acest link.