Fiecare dintre noi vrea să fie faimos?

Cât am locuit în Germania mă uitam la TV și prin ziar în căutarea știrilor. Și, uimitor, au și ei curvulițele și Irineii lor. Boșorogi de 80 de ani, cu Bentley roz, cu curvulițe de 21 îmbrăcate sumar și așa mai departe. Numai că majoritatea nemților se uită amuzați la ei. Nu își doresc să fie celebri, vor doar să trăiască bine.

Și mai e și chestia asta.

Eu nu sunt faimos. Mă știe lumea care trebuie, mă mai recunosc unii pe stradă, pot intra pe la evenimente, am niște numere de telefon, plm. Ce e aiurea la noi este că toată lumea se așteaptă ca vedetele să fie amabile. Tot timpul. Nu contează că tocmai i-a murit pisica, trebuie să îmi zâmbească și să vrea să facă poze cu mine, că am văzut eu la televizor în reclama aia că e simpatic și zâmbește.

E mișto pe de-o parte, e nasol de tot pe alta. Nu mai ai liniște și toți vor o bucată din tine. Și la un moment dat stai și te întrebi dacă pentru o reducere de 5% la o mașină sau pentru niște haine primite cadou merită deranjul.

 

get-him-to-the-greek

Mulțumesc că ai citit acest articol.
Dacă vrei să susții acest blog, cumpără un abonament de 5$

26 comentarii

  1. Nu pot decat sa fiu de acord cu ce ai spus…O vedeta indiferent cum ar fi, ne place sau nu ne place are si ea o viata ca noi toti cu bune si cu rele.

    Zi buna sa ai!

    00
  2. cele 5 minute mi-au ajuns.
    La inceput e amuzant, lumea te saluta (unu n-ar da o bere), e haios. Dupa care vin aceleasi intrebari, aceleasi dileme, aceleasi tampenii. Si nu conteaza ca esti mahmur sau beat…

    00
  3. Everybody loves a grammar naxi .

    00
  4. Raspunsul este, nu, nu vreau sa fiu faimos. Vreau sa fiu anonim, fericit si cu bani.

    00
  5. @ Cristi

    Și să știi și când se pun virgulele, nu?

    00
  6. @Prostu’ clasei
    Nu. Fiecare cu ce prioritati isi alege. Eu unul, nu.

    00
  7. Primul Nguyen Ha Dong din blogosfera?

    00
  8. e greu sa fii vedeta: la inceput faci orice sa te bage lumea in seama si dupa ce se umple contul si vin contractele vrei sa te pisi de pe prispa casei direct intre ghiocei si te simti deranjat de fani

    00
  9. depide ce iti doresti :)

    00
  10. eu nu vreau. ma simt bine asa. oricum, strugurii sunt acri.

    00
  11. De multe ori m-am gandit la tine, la cat iti e de greu.

    00
  12. Sunt un om obisnuit, din cei „care te recunosc pe strada”. Daca te-as intalni as fi tentata sa-ti dau „buna ziua” si sa-ti multumesc pentru ceea ce scrii. Asa cred eu, ca te-ar bucura o apreciere de la un oarecare, dar ma intreb acum daca la acel moment oi fi si tu necajit ca… ti-a murit pisica, ai facut pana, un alt motiv.
    Si atunci? Dam „buna ziua” sau nu?

    00
    • @Gabriela: am văzut că la noi se practică un zâmbet și un salut cu o ușoară inclinare a capului. nu știu cum se procedează, mie lumea de obicei imi zămbește sau se incruntă și șosoștește pe la spate. un fel de „uite-l și pe boul ăla”.

  13. ei, lasa ca si zoso are bubele lui…
    in adevar, cea mai mare problema ii gasirea subiectelor avand in vedere ca de aici vine papicul; cand nu mai ai subiecte, ce faci ? reincalzesti supa ? Citesti libertatea/cancan ?

    00
  14. @zoso: din cauza de „de cand gatiti chef” raportul este de X/1. Unde x este un numar necunoscut bazat pe ecuatia „numar de bodegi vizitate * cei mai betivi de acolo”
    Nu a fost o afacere sexuala prea buna. Bine, nici nu aveam voie

    00
  15. Toata lumea isi doreste sa fie celebra , pentru ca apoi sa-si puna 2 fulare si o sapca cat mai aplecata ca sa mearga pana la colt.

    00
  16. „singurul meu stres e cu găsirea subiectelor despre care să scriu”… din acest punct de vedere traiesti intr-o tara binecuvantata.

    00
  17. Apropo de subiecte, te-ai împăcat cu Canon? Că dispăruse articolul cu puştoaica aia…

    00
  18. Adica pentru o reducere de 5% la o mașină sau pentru niște haine primite cadou, iti umpli capul cu mizerii ca sa ai ce scrie pe blog…

    00
  19. Dar ti-ai asumat un risc cu blogul „personal”.
    Tu ai dreptul sa ai pozitii si pareri fata de orice, oricine, oricand.
    La fel considera cei „toti care vor o bucata din tine” ca e dreptul lor de a musca din brandul tau public, fie si din carne si oase.

    Deranjul sigur ca nu merita. Eu pretuiesc mai mult un job in afara sferei publice. Am zis job, nu … ;)

    00
  20. Pentru asta nu merita… dar pentru milioane de curve care vor sa se futa cu tine, cam merita, nu ?! :))

    Cu noi barbatii normali nu vrea niciuna, ca nu avem bani sa le dam…

    00

Adaugă un comentariu

Câmpurile marcate cu * sunt obligatorii! Adresa de email nu va fi publicată.

1. Linkurile utile în context sunt binevenite.
2. Comentariile asumate fac bine la blăniță.
3. Șterg comentariile care îmi strică buna dispoziție.
4. Nu fiți proști, agramați sau agresivi la primele 50 comentarii aici.

Susținere

Susține acest blog cumpărând de la eMAG sau de la Finestore.