Cum să-ţi vezi de treaba ta – varianta cu copii
L-am rugat pe Vali să îmi dea un pic de spaţiu pentru a-i da replica lui Alex Negrea, care scrie pe facebook:
Cum sa procedez cand vad mame care efectiv urla la copiii lor, sau ii ameninta cu bataia in hypermarket, sau pe strada? Stiu ca nu e ok sa faca asta, dar nu-mi vine sa le spun ceva… Am aceasta dilema
Urmează 50 de comentarii de la copii fără copii. Toţi sunt absolut oripilaţi, dar cum să urle la copil? Se vede că nu au copii ai lor şi nici n-au stat mai mult de o zi cu unul. Eu sunt o mămică dintre cele care îşi bate copilul (şi prin bate însemnând că îi dau câte o palmă la fund sau peste mână). Pentru că, şi aici atenţie toţi cei 50 de comentatori ai lui Alex, copiii nu înțeleg de vorbă bună. Încerci să le explici, să le vorbeşti cu voce caldă şi blândă, să îi smuceşti, să ii ameninţi şi, de multe ori, ei nu au chef să se supună logicii şi dorinţei părinţilor. De exemplu, zilele trecute a dărâmat bradul, deşi îl avertizasem de câteva ori să nu mai tragă de el. Şi, la fel cum şi adulţii înţeleg mai bine de amenzi, la fel şi copiii înţeleg mai bine de pedepse corporale. A-i explica foarte calm că a făcut ceva greşit nu funcţionează la vârsta aia.
Problema mea nu e că îmi educ greşit copilul, ci că mă lovesc uneori de părerile inutile şi neavenite ale unor oameni care habar n-au despre ce e vorba în propoziţie. E ca la maidanezi, toţi vor să îi salveze, nimeni nu vrea să îi adopte. La copii, toţi sunt deranjaţi când aceştia urlă sau fac alte năzbâtii, dar nimeni nu are curajul să îi îndrepte. Nici un părinte întreg la cap (moldovenii din satele uitate de lume fac aici notă discordantă) nu îşi bate copilul degeaba. E copilul meu, de ce l-aş bate aiurea?
Altfel, rămâne ca la început: hai să ne păstrăm părerile pentru noi când e vorba de situaţii despre care nu ştim nimic. A avea un copil nu e muzică sau fotbal, nu toată lumea se pricepe.
Alice, o mămică
nu ar trebuie sa ii bati pentru ca si pe ei ii doare si tot timpul vor plange si o sa va urasca adica asta este vandul meu dar sa ma uit dupa la comentatiille altor persoana ca sa vad ce stat bun va dat dar sa va mai zis ceva si eu cand am fost mica am luat bataie ca eram foarte obraznica dar acuma mam cumintit pentru ca mam maturizat sunt casatora am si 8 copii dar nu ii bat le explic despre ce este vorba ca treaba se rezolva mai bine cu vorba decat cu bagaia dar ma rog eu acum trebuie sa plec la servici si o sa iti mai dau niste explicatii maine sau diseara ca si la servici am calculador dar acsa am leptop la revedere
chestia asta se aplica in general, nu doar la copii(uneori nici adultii nu inteleg cu vorba buna). Tocmai de asta e bine sa faci un sport de contact ca sa fi capabil sa aplici pedepse corporale(pe strada in hypermarket). Cum suntem tentati sa aplicam parintilor care isi lasa copii sau urle sau sa loveasca sau sa arunce fara sa reactioneze in vreun fel. EXEMPLU: o alee intre blocuri, vara seara(in jurul orei 9 30) placut afara, eu relaxat, oameni la plimbare(cu odraselele). Eu parchez intre 2 masini moment in care aud niste bubuituri( doar ce oprisem imi treceau prin minte tot felul de scenarii) ma dau disperat jos sa gasesc omu de l am agatat fara sa mi dau seama cainele blocat la mine sub roata. in spatele masinii un copil de vreo 4 ani cu un bat lung 1.5 m si gros cam cat o banana asa(era bata in toata regula) sub privirile mamei imi lovea cu incredere portbagajul. Muntele de femeie care era maicasa n a reactionat in nici un fel pana cand m a vazut grabit si suparat sa opresc distrugatoru’ si atunci alene a zis “nu mai da mami ca se supara domnu”
efectul… mi a luat vopseaua in 4 locuri…. vizibil. Acum… va intreb eu, femeia aia avea nevoie de corectie fizica sau nu ca daca era tatal copilului eu il calcam in picioare? deci daca va referiti la faptul ca reactionati promt cand copilul ii deranjeaza pe cei din jur(si nu cu salbaticie) si cineva va blameaza… e foarte simplu, e un idiot.