Cred ca cel mai important e sa vrei naibii sa faci ceva, orice, sa te mane ambitia intr-o directie oarecare, fie ea si in gard. Definitiile pe care le dam succesului e ale naibii de limitate. Toata tinerimea vrea bani, masina, casa si gacici misto’ – a, si daca se poate sa fie moca, ca munca e un “microb” care dauneaza grav sanatatii, si oricum daca nu iese banu garla ce sens are sa te stresezi. Asta e lipsa de imaginatie la scara colectiva! Eu inteleg ca Baselu opineaza ca scoala romana scoate ce scoate dar n-as vrea sa trebuiasca sa ii si dam dreptate.

Mai doriti-va nene si altceva, sa scrieti niste articole geniale, sa descoperiti becu’ fara filament, teleportarea, undita fara carlig, sentimentul inefabilului la cercopiteci nu stiu, ceva… Pun pariu ca saracu’ Caragiale nu-si dorea bani, masina si femei frumoase, insule exotice si ATV-uri smechere. Nici Luchian. Nu stiu frate de ce nu-si largeste un pic omenirea asta de pe plaiuri mioritice orizontu’ de modele si copiaza toti dupa unu-doi pe care-i vad pe sticla in ultima saptamana c-au dat marele tun, ca nu se poate spune ca nu ar avea dupa cine sa se ia sa faca niste ispravi demne de mentionat si peste 100 de ani, nu doar in ziarele de scandal din ultima saptamana.

Daca e sa ma iau dupa numarul alora de se exprima ca ce bine ar fi sa emigreze ei, cred ca se reduce populatia la jumatate in urmatorii 2 ani. Astept cu nerabdare sa emigreze macar jumate din cei care se lauda cu astfel de intentii, si sa ne scrie pe bloguri impresiile lor din tarile acelea fantastice, unde curge laptele si mierea pe strada, unde oamenii sunt integri si cinstiti si statul vrea binele cetatenilor lui si se eforteaza ca sa doarma aia pe moale, acolo unde salariile sunt maaaaari si se munceste putin pentru ele (de la 9 la 5, nu mai mult ca ce naiba, mai tre’ sa ne si distram!), acolo unde politicienii nu fura, unde nu exista FNI-uri si alte amenintari din astea la adresa cetatenilor cinstiti care toti muncesc acum de se spetesc da de!… in Romania nu au sanse! Au, da nu le folosesc nici unii. Domneste o apatie generala, aia care ar trebui sa urmeze reteta de 5+5+restu nu stiu ce vor si ce pot, nu vor sa afle, si ca urmare nu prea pot nimic, nici dupa 30.

Acu’ ii injuram pe astia de ii avem in frunce, maine cred ca n-o sa mai avem nici pe cine injura. Astia de azi nu sunt in stare nici sa fure fara sa fie prinsi, maine o sa vina unii care o sa astepte sa le cada din cer.

Sper ca nu v-am poluat cu deversarile de mai sus.

Stimate autor, mai scrie de-astea ca e bune.

Anu’ ala bate la usa, revelatia ba si tu ma enervezi cu astfel de posturi!

Anu’ 5 bate la usa, revelatia ba si tu ma enervezi cu astfel de posturi!

Chestia asta nu demonstreaza decit ca cei care zic asa sint foarte tineri, si 10 ani li se pare o eternitate.
Intotdeauna raportam timpul ca notiune la durata pe care am trait-o deja. De-aia la 5 ani ti se parea ca o zi dureaza o vesnicie, iar la 40 (sau ce sa mai zic de 60…) ultimii 20 de ani parca au fost ieri.

Nu se poate, mai copii. Trebuie sa acumulati experienta, sa va rotunjiti colturile, sa va coaceti… Altfel, numai tot un copil ca voi v-ar da un proiect, buget, departament pe mina. Sint niste riscuri, totusi. Nu?

Si foarte important este sa iti placa ce faci. Adica, sa reusesti sa gasesti reteta perfecta pentru a avea un job care te satisface si material, si profesional, dar si pe tine ca persoana.

Multi insa nu isi dau seama de asta…stau pana pe la 25+ pe banii parintilor, crezand ca o vor duce asa toata viata…iar cand se trezesc, e prea tarziu, nu mai pot face nimic, nu stiu sa faca nimic!

Cum zice waven, postul asta este pentru cei care au urechi de auzit.